Cum tovarășu Chinezu m-a lăsat să-mi fac de cap la dânsul în ogradă (mulțumiri!), m-am gândit că n-ar strica să fim așa un picuț patrioți cu Republica Literară Română. Vă rog eu frumos, hai lăsați un picuț străinezii din mâini și citiți cărțile astea de mai jos. Sunt minunate, parol! 2011 a fost un an bun (ca la vin, da) pentru literatura română, care câștigă puncte la capitolele estetism, limbaj, poveste. Mi-e tare greu să aleg cinci așa că am ales șase. Bine că nu suntem la poker. :)

Acuma, pentru cei mai puțin familiarizați cu ce se întâmplă prin literatură, alegerile astea ar putea părea olecuță ciudate. Nu-s. Sunt cărți foarte tari, importante, e adevărat că nu se citesc toate ușor și că au multe straturi dar hey, asta e literatura adevărată!

Să purcedem deci:

1. Orice. Uverturi și reziduuri de Sorin Gherguț – ei bine, ia să începem noi cu o carte de poezie. De când n-ați mai citit poezie? Ia ascultați aici: “stiu ce e activitatea / e mai neagra decat moartea / cunoscui viata activa / cea mai groaznica deriva”.

De mult timp așteptam o nouă carte marca Gherguț și, pe bune, asta nu m-a dezamăgut deloc. E o poezie foarte vie, foarte din viața noastră și de aici și acum. O să vă placă. Cronică Orice. Uverturi și reziduuri și interviu cu Sorin Gherguț.

2. Fraier de București de Florin Iaru – pe domnia sa îl vedem des agitându-se pe la teve dar mulți poate uită că e un scriitor fantastic. Ce-a făcut Iar în Fraier de București a fost să adune foarte scurtele proze pe care le publica în 24 fun. Citite însă una după alta, au o coerență extraordinară, ca un puzzle ce abia aici își găsește sensul. Sunt povestioare foarte scurte, foarte haiose, condensate, care o să vă placă la nebunie. Cronică Fraier de București și interviu cu Florin Iaru. Ba avem și niște poezii în premieră de la el.

3. Contorsionista de T.O. Bobe e abia apărută și pe cuvânt că merită să lăsați curățenia de Crăciun și să luați cu asalt librăriile să o găsiți. T.O. Bobe e, cum se autocaracterizează, compozitor și asta pentru că scrie compuneri. Compunerile lui de aici, proze scurte pe numele de bibliotecă, sunt o nebunie senzuală, se împăturesc și se despăturesc, cu multe straturi și multe înțelesuri. Ca să nu mai zicem că limba vorbită de T.O. Bobe e o comoară.

4. Matei Brunul de Lucian Dan Teodorovici –  o carte închegată, apăsătoare, documentată dar foarte firească, cu un marionetist în plin comunism al anilor 50, ce-și pierde memoria, prelucrat fiind să devină apoi „omul nou”. Cronică Matei Brunul și interviu cu Lucian Dan Teodorovici.

5. Litera din scrisoarea misterioasă de Alex Leo Șerban – din păcate, bijuteria lui als a apărut la puțin timp după moartea sa, așa că nu a primit cum ar fi trebuit felicitările pentru cartea asta. E un text pentru cei care-i iubesc pe Borges și Pessoa (se întâlnesc în carte) și pentru cei cărora le plac literatura sofisticată și jocurile textuale.

6. Viața lui Kostas Venetis de Octavian Soviany – e o carte densă, cu mult sex (părerea mea umilă e că autorul a cam exagerat la capitolul ăsta), cu o combinație puternică de sexualitate, religie, morală sau lipsa ei și cu un personaj ce-ți rămâne bine infipt în cap. Cronică Viața lui Kostas Venetis

Voi ce cărți românești faine ați mai ronțăit în ultimul timp? Și nu ziceți Neamul Șoimăreștilor, vă rooog. :)

Cristina Foarfă