Mărturisesc faptul că sunt un președinte de Republică Culturală Chineză Fericit. Pentru că am niște ambasadori teribili. După ce Andra a raportat cum a fost la lansare, acum Cristina aduce perspectiva ei asupa acestui eveniment. Este, cum ar veni, de parcă am fost și eu acolo :)
Mă uit la cartea asta şi mă minunez – tare frumoasă mai e! Şi când mă gândesc că e scrisă de un tip fictiv, care le are mai mult cu păpădiile decât cu realitatea, mă minunez şi mai tare. Şi, ca orice poveste frumoasă, a început cu mailuri, sms-uri şi bileţele scrise iubitei, a trecut prin lumea pixelilor pe un blog fain rău şi s-a transformat într-o carte cum rar vezi pe la noi prin librării.
Ne zicea Iv acum puţin timp într-un interviu mai mult ca perfectul: „Traim intr-o lume in care oamenii sunt foarte interesati de cine sint, nu de ce fac; Iv e cumva, printre altele, un manifest spre a ne apleca mai mult spre opera, nu spre autor”.
Şi chiar aşa e! Adunătura pestriţă, colorată, veselă şi mişto de aseară din Cărtureşti exact asta arăta. Cosmin Alexandru i-a zis „iviniment”. Nici că se putea mai bine – un eveniment croit şi colorat în stilul lumii lui Iv. Nu veniseră că, vezi Doamne, Iv e vreo celebritate de la care musai să iei autograf şi să pui pe Facebook o poză „Iocu”. Nici că apare des la tv şi ne place faţa lui. Nu. Ne plac poeziile lui. De aia ne-am adunat acolo.
Şi vinul fiert a fost bun. Dar şi mai bune au fost brioşele cu versuri ascunse în ele. De ce mi-o fi ieşit mie: „s-a îndrăgostit lulea/de o piţipoancă rea”? Hm. :)
Atmosfera prietenească şi tovărăşească a fost, deşi stăteam înghesuiţi ca sardinele. Paranteză acum: ce lansare de poezie aţi mai văzut voi unde lumea să se bată pe centimetrii pătraţi? Bravo sa-i zicem! Şi autorul nici măcar nu era acolo.
S-a vorbit, cum altfel, foarte frumos despre Iv şi poeziile lui. Irealitatea lui provoacă. Nu erau criticii literari omniprezenţi la alte lansări, nici declaraţii sforăitoare, nici un „maestre” strecurat printre rânduri. Au fost oameni normali care au vorbit, din alte zone decât cea a literaturii, prieteni virtuali de-ai lui Iv, printre care Mimo, Katy, Aneta, Toma sau Cosmin Alexandru.
Cât despre veşnica întrebare „Ce-a vrut poetul să spună?”, răspunsurile sunt în carte. Poetul vrea să zâmbiţi, să vă îndrăgostiţi pe loc, să păşiţi prin nori şi să discutaţi cu păpădia despre noul ei gagiu.
Să nu uit. Cartea este superb ilustrată de Vali Petridean, care dă chip frumos lumii fantastice din poeziile lui Iv. Dar vă convingeţi voi când o citiţi.
Iv cel Naiv demontează nişte prejudecăţi crunte ce circulă prin subsolurile lumii noastre literare. Cum că nu se citeşte poezie, cum că doar găştile literare contează, că doar numele vinde, ci nu conţinutul sau că nu se cumpără cărţi că nu-s bani de promovare. Prostii! Le-am detaliat mai mult aici, nu vă mai plictisesc. :)
Până la urmă, Iv e ca noi aşa. Stă pe net, merge cu metroul, scrie pe blog, are o iubită. Doar că vede lucrurile altfel, într-un fel foarte frumos, pur şi jucăuş. Am cam putea lua lecţii de la el.
„Dacă mergi mult cu metroul / S-ar putea să ne fi văzut” scrie pe cartea mea luată de la lansare (am uitat să vă spun, fiecare carte cumpărată de acolo avea o dedicaţie de la Iv). Cu metroul nu merg deloc, dar sigur cândva, undeva l-am văzut pe Iv. :)