Vă mulțumesc, din start, pentru că ați fost alături de mine în derularea acestei, cum i-am spus eu, comedii 2.0, pe care am numit-o ”Chinezu și Giulietta”. A fost frumos să fiu personaj în această ispravă, de care îmi voi aduce aminte cu mare plăcere :) Pentru că, pe lângă faptul că Alfa Romeo Giulietta este o mașină minunată, a fost o reală încântare să ajung purtat de ea la două evenimente minunate, adică Social Media Summit Iași și CanyonSportMeet Brașov.

Când am început călătoria alături de cei 3 cavaleri 2.0, știam că o să fie mișto, dar nu m-am așteptat să fie atât de mișto :)) Andrei, Bogdan și Haotik au fost, fiecare în felul lui, companioni excelenți, cu care am împărtășit niște hăhăieli corespunzătoare. Și ca să fie totul memorabil, of course că am avut parte și un pic de Dosarele X, căci Bogdan, din pricini pe care mai bine le ținem sub tăcere :D, nu a putut fi prezent la ora convenită pentru plecare, drept pentru care Giulietta (care nu concepea să nu fim în echipă completă, zău :D) a ținut să își aprindă un bec la motor, ceea ce a stârnit stupefacție la serviceul AutoItalia la care am fost cu ea ”băi, așa ceva…”. Evident că mașina nu avea nimic, ceva senzor a depistat nu știu ce la benzină, dar așa a trebuit să fie, să întârziem noi plecarea până să ajungă și Bogdan ca să putem pleca în echipă completă :))

Primii kilometri i-am petrecut la volanul Giulettei încercând să ne înțelegem reciproc, un fel de flirt de inițiere, ca să zic așa. Eu încercam să mă prind cum îi place să o mângâi în zona celor 235 de cai pe care îi poseda sălbatic sub capotă, ea încerca să se prindă de ce o tot hâțân în halul ăla. Dar, odată ce am înțeles amândoi cum stă treaba, ne-am îndrăgostit iremediabil unul de altul :D

Mașina asta este minunată. Pe lângă faptul că arată într-un mare fel, pe lângă faptul că herghelia de cai este o splendoare de putere, pe lângă faptul că ținuta de drum este imperială, pe lângă multe alte chestiuni tehnice pe care nu le înțeleg și nici nu îmi propun să o fac, există acel ceva la Giulietta care te face să o îndrăgești corespunzător. Este genul de mașină cu care stabilești imediat o relație personală, cu care te apuci să vorbești, pe care ajungi să o respecți după doar câteva minute. Este, pe scurt, mașina pe care poți să o numești cu mare drag și cu mare mândrie ”Giulietta mea” :)

La drum întins este magistrală. Dar așa sunt multe mașini când e vorba să calci pedala pe autostradă. Confortabilă, manevrabilă, țâșnitoare. Frumos, dar nimic special, ca să zic așa. Dar în momentul în care intri pe serpentine cu ea, Giulietta devine o adevărată regină. Rar mi-a fost dat să conduc o mașină cu atâta personalitate și cu atâta nonșalanță în negocierea virajelor și a alergatului în curbe. Este, că nu știu cum să spun altfel, o petrecere scrâșnitoare Giulietta pe asemenea porțiuni. Și tot timpul ai un sentiment de siguranță care încântă. Mașina stă incredibil de bine pe drum, oricât încerci să o tentezi să mai facă un derapaj sau un scrâșnet de roți.

La capitolul luat ochii, Giulietta e imperială. O pot spune cei care au văzut-o pe traseu sau la cele două evenimente despre care vă ziceam mai sus. Ca să nu mai zic că în fața hotelului din Iași se strângea lumea pe lângă ea și dădea admirativ din cap :)) Iar într-o benzinărie din Târgu Frumos a trebuit să dau date tehnice detaliate despre ea, căci un tovarăș a zis că vrea neapărat să știe ce și cum :))

Singurul lucru nasol la Giulietta a fost… despărțirea de ea :) Căci, zău, am predat-o Iuliei de la AutoItalia (mulțumesc, șefa, pentru o experiență minunată) cu sentimentul că tare dor o să îmi fie de ea… Și îmi este, serios. Dar, pe de altă parte, știu că Giulietta a intrat pe lista foarte scurtă de mașini pe care mi le doresc și din care o să aleg atunci când o să îi spun la revedere lui Juji (Almera mea de acum) și o să încep o relație cu altă mașină :)