Vă rog să îmi iertați titlul cam indecent, dar zău că sunt supărat. Cei din generația mea poate că mă vor înțelege mai bine. Căci noi suntem cei care am crescut într-o lume în care nu aveam atâtea jdemii de canale TV ca și acuma, internetul era ceva ce nu pupam de nici o culoare, iar a vedea un film proaspăt înseamna o întreagă saga, cu așteptat după caseta video sau rugat câteva zile un prieten care avea antena prin satelit să te lase și pe tine să vezi filmul. Nu ca acuma, când tragi rapid de pe ceva torente ce vrea mușchiul tău.

Am urmărit seria Startrek, aia cu Jean Luc Picard, cu o adevărată pioșenie. Și pentru că sunt mare fan de SF, dar și pentru că serialul mi se părea The shit (asta apropo de criteriile mele de mai jos). Aseară, când m-a pus dracu să mă uit la lung metrajul Startrek VI: The Undiscovered Country, deși simțeam că mare prostie fac, am fost trist. Pentru că Startrekul de aseară a fost o abureală maximă față de ce știam eu că este.

Sigur că am altă vârstă. Și că ce îmi plăcea la 16 ani nu are cum să mă lovească decisiv acuma. Dar faza e că și acum mă uit cu plăcere la episoade întregi din seria cu Picard și îmi plac fără jenă. Ce era fain la Startrek-ul serial, era că într-un episod concentrau multă acțiune și te țineau ca pe ace. Filmul de aseară a fost muuuuult prea lung, adică, ce să mai, l-au lungit de-ampulea numai ca să iasă lung metraj, să îl poată scoată în cinemauri și să îl vândă pe la televiziuni să iasă lozul.

Startrek este un mega-brand. Care a păţit şi păţeşte exact ce am zis în titlu. Cu rezultate din ce în ce mai fleşcăite.