Citesc acum o carte care, din punct de vedere strict scriitoricesc, este modestă (ca să nu zic mai mult…). Dar zău vă spun că m-ar durea fix în cot și dacă ar fi scrisă cu greșeli gramaticale cât China. Pentru că este despre ceea ce eu consider că este cea mai fantastică (allow me the forțarea asta) idee de business din ultimul secol. Citesc ce scrie Muhammad Yunus, căci despre el e vorba, cu gura căscată.

Omul ăsta a primit în 2006 Premiul Nobel pentru Pace și a fost supranumit Bancherul Săracilor. Pe mine, mai tâmpit fiind, nu prea m-a interesat atunci de ce a primit omul ăsta un asemenea premiu. Dar acum înțeleg. Și nu numai că înțeleg, dar mă și declar follower dedicat și fan pe viață. Pentru că rar mi s-a întâmplat ca din câteva pagini dintr-o carte, scrisă prost, vă rog să mă credeți, să simt că mă cutremur și că vreau și eu din tot sufletul să fac așa ceva.

Despre antreprenoriatul social știam, firește. Am apreciat niște inițiative (deși puține rău la noi), știam cu ce se mănâncă, dar nu m-a atras foarte tare nici măcar ca obiect de studiu. Probabil că nu eram pregătit încă. Și probabil că acum, când țin în mână această carte slabă scrisă de un om fomidabil, sunt pregătit să înțeleg mai mult și să încerc să fac și mai mult.

Să nu credeți că gata, deja sunt un om schimbat, că viața mea are deja deasupra capului o aură de aia bioenergetică and shit. Ce zic mai sus este doar exprimarea faptului că am realizat că am ajuns la un moment în care câteva pagini dintr-o carte mi-au zâmbit și mi-au arătat nu că direcția în care mergeam nu este bună, ci că drumul acesta pe care îl parcurg poate fi mult mai frumos. La urma urmei, o afacere socială este cea mai bună afacere posibilă. Pentru că businessul tău sunt oamenii.

V-ați prins deja că o să mai auziți despre antreprenoriat social aici la mine. Pentru că, simplu spus, m-a cam prins flama :)) Și știți ce e culmea? Că m-am apucat să citesc această carte pentru că trebuia să scriu o postare despre antreprenoriat social aici pe blog la rugămintea celor de la BCR, în cadrul campaniei scoaladebani.ro. Nici nu știți ce ați creat acuma, stimați bancheri :D

PS: Cartea se numește Dezvoltarea afacerilor sociale (of, Doamne, ce titlu anost pentru o asemenea revelație…) și vă recomand din toată inima să o citiți și să o țineți în bibliotecă aproape, să o vedeți mereu și mereu și mereu…