Vă spuneam zilele trecute că e destul de ciudat să când eu, în calitatea mea de chinezu 2.0, dau interviuri pentru presa tradițională, că ceva se rupe la intersecția celor două lumi, deși cred în continuare că e foarte important să facem intersecții de astea. Azi mi-a mai apărut un interviu în Revista Glare. Care îmi confirmă teoria enunțată anterior în care spun că parcă nu sunt eu ăla care vorbesc acolo :)

Dar io despre altceva vreau să vă vorbesc. Despre vedetism și vedete. Niște noțiuni care nu numai că îmi repugnă, dar mă fac să zâmbesc dulce-amar. Pentru mine, ca să fiu bine înțeles și să vă dați seama de sistemul meu de referință, singurele vedete din viațea mea sunt Mara, Alex și Adina. Ei sunt superstarurile existenței mele. Restul sunt oameni. Mai simpatici, mai prostuți, mai cretini, mai gherțoi, mai prieteni, dar oameni. Atât.

Țin minte că Alecu meu, când m-a văzut pentru prima dată la televizor, m-a întrebat oarecum fâsticit: ”Tati, tu ești vedetă acuma?”. M-am cutremurat și i-am fixat un întreg sistem de valori printr-o lovitură dură și ireparabilă. I-am spus: ”Băi, tată, tu cum crezi că miroase căcătul unei vedete?”. După un moment de perplexitate, Alecul meu a zis doar ”aaaaaaaaaaa” și de atunci nu mai are nici o problemă cu vedete, vedetisme and shit.

Capisci?