Lumea zică că PSD a ajuns rău, acuma că Vanghelie e acest demenţial fac totum în partid. Eu unul zic că PSD a ajuns exact acolo unde trebuia să ajungă. Exact acolo unde l-a adus evoluţia sa firească din ultimii ani.

Pentru că Vanghelie este un produs 100% al PSD, un rezultat mai colorat (dacă îmi permiteţi) al stării de fapt din partidul roşu. Marean a ajuns pe cai mari pentru că a înţeles perfect cum funcţionează mecanismele social democrate şi s-a pliat perfect pe ele.

Vanghelie a înţeles că dacă îţi faci o organizaţie locală beton în jurul tău (nu importă cum, plăteşti oameni, ameninţi, le dai case de la primărie, oricum) cei de la centru încep să se cam înmoaie în faţa ta. Şi şi-a făcut organizaţie, una din cele mai de „comando” din ţară, pe care o coordonează ca un satrap.

Vanghelie a înţeles că nişte infuzii de capital în anumite sectoare ale partidului fac minuni când e vorba de „cules recolta”. Şi a băgat nişte bani exact când trebuie, unde trebuia şi cui trebuia.

Vanghelie a înţeles că a avea oamenii tăi în nişte zone mai mici şi mai mărunte din partid, nebăgate în seamă de mulţi granguri social democraţi, înseamnă a avea informaţie diversă, a avea lobby mic şi des şi a bloca, la o adică, nişte decizii. Şi şi-a băgat oamenii pe nesimţite (şi la propriu şi la figurat) pe unde trebuia.

Vanghelie a înţeles că puterea de decizie a conducerii centrale e din ce în ce mai varză din cauza slăbiciunii ei intrinseci, dar şi pentru că întreg contextul s-a schimbat cu uninominalul cu pricina, care a trimis puterea în teritoriu în mare măsură. Şi a început să facă alianţe cu lideri locali din teritoriu, unele contra naturii şi a firii. Dar le-a făcut.

Vanghelie a înţeles că a fi prezent mereu şi mereu pe televizor, indiferent în ce context, îţi dă nişte „gloanţe” formidabile în lupta internă de partid. Aşa că s-a vârât mereu în faţa camerelor, astfel că încet, încet a devenit o sursă autorizată marca PSD.

În fine, Vanghelie a înţeles că degeaba se dă PSD un partid dă dăştepţi, care a terminat faculta şi acuma merge la master, pentru că, de fapt, tot pulimea sectorială e în mare măsură nucleul dur al electoratului său. Aşa că s-a autointitulat cezarul acestei zone.

Aşadar, dragii mei PSDişti, a fi supăraţi că Vanghelie a ajuns atât de sus în partid e ca şi cum v-aţi supăra pe Băsescu pentru că are chelie. Vanghelie e al vostru, dintre voi, voi l-aţi creat. Să vă fie de bine…