Hai să rotunjim la 85% faza din titlu. Rămân, rotund, 15% din români care consideră că schimbările climatice nu sunt reale. Bun.

Din cei 15% sunt 13,1% care cred că fenomenul este unul natural normal, fără legătură cu activitatea oamenilor.

Mai rămân 6,3%. Care văd fenomenul ca fiind o pedeapsa din partea divinității.

Atât. Continuați. În sensul să citiți studiul de mai, care are câteva concluzii foarte, foarte interesante.

Primul sondaj de opinie la nivel național realizat în România pe tema comportamentului populației cu privire la consumul responsabil de energie și eficiența energetică în clădiri a fost lansat de INSCOP Research pe 21 noiembrie 2019 în cadrul Forumului România Eficientă, organizat la București de Energy Policy Group (EPG).

Directorul Energy Policy Group, Radu Dudău, a subliniat cu acest prilej că ”cercetarea sociologică oferă un tablou pozitiv al percepției românilor cu privire la provocările eficientizării energetice, datele furnizând numeroase repere fundamentate științific pentru calibrarea corectă a programului România Eficientă, pe toate dimensiunile esențiale: educare, comunicare și implementare.”

Când vine vorba despre tipul de energie pe care ar prefera românii să îl utilizeze în general, din studiu a reieșit că 35,4% menționează energia produsă de panourile solare (fotovoltaice), 18,5% energia eoliană (produsă de vânt), 12,6% energia produsă de hidrocentrale, 10,2% energia produsă prin arderea gazului natural, 6,4% energia produsă prin arderea cărbunelui/lemnului, 3,9% energia produsă prin arderea deșeurilor (biomasa), 2,1% energia nucleară, în timp ce 11% dintre cei chestionați au spus că nu știu sau preferă să nu răspundă.

În ceea ce privește relația dintre percepția asupra schimbărilor climatice și cauzele acestora, respectiv eficientizarea energetică și costurile aferente remarcăm o abordare rațională din partea românilor. 

Astfel, 84,9% consideră că schimbările climatice sunt reale, iar dintre aceștia, 72,7% cred că fenomenul este provocat de emisiile de carbon generate de activitatea oamenilor.

De asemenea, 71,4% din totalul populației crede în mare și foarte mare măsură că risipa de energie contribuie la accelerarea schimbărilor climatice, în timp cedoar12,3% cred acest lucru în mică măsură, iar 5,4% în foarte mică măsură. 10,3% declară că nu știu și 0,6% nu răspund.

Deși peste jumătate dintre români (52,6%) menționează costul energiei consumate ca principal motiv pentru economisirea energiei (arătând că economisirea este motivată preponderent de rațiuni financiare), un sfert (25,7%) invocă poluarea generată de producția de energie – ceea ce indică emergența unui segment semnificativ de populație sensibil la problema protejării mediului. Doar 4,8% dintre români nu consideră ca fiind importantă economisirea de energie.

Directorul INSCOP Research, Remus Ioan Ștefureac, a precizat cu prilejul prezentării datelor în cadrul Forumului România Eficientă, că „românii demonstrează luciditate prin susținerea paradigmei științifice care explică schimbările climatice, pe fondul unei preocupări tot mai intense a cetățenilor față de protejarea mediului înconjurător; în ultimii ani asistăm la evoluții spectaculoase ale percepției societății românești cu privire la problematica protejării mediului și nevoia unui comportament responsabil în ceea ce privește consumul de energie, aducând aceste subiecte în prim-planul agendei populației cu efecte inevitabile asupra politicilor publice care vor trebui adoptate și accelerate în România, în următorul deceniu” .

În ceea ce privește sursele de încălzire a locuinței folosite în timpul sezonului rece, 43,4% dintre respondenți menționează soba cu lemne, cărbune sau gaz natural, 35,7% centrala proprie pe gaz natural, 13,5% încălzirea centralizată (la nivel de bloc sau cartier), 1,8% un sistem electric de încălzire. 5,5% declară că folosesc alt tip de sursă de încălzire, cele mai multe răspunsuri la această categorie indicând centralele pe lemne și pe peleți.

Frecvența utilizării sobei ca sursă de încălzire este mai ridicată în rândul următoarelor categorii: cei cu vârsta între 45-59 de ani, cei cu educație mai scăzută, cei inactivi și gulerele albastre, cei cu venituri sub 1200 de lei, rezidenții din mediul rural, precum și cei din regiunile Nord-Est, Sud-Muntenia și Sud Vest-Oltenia, cei care nu au acces la internet (și implicit nici cont de Facebook), care nu au mașină (și nici permis de conducere), cei care locuiesc la casă.

Centrala proprie pe gaz este utilizată cu precădere de către: persoanele cu studii superioare, gulerele gri și albe, persoanele cu venit de peste 2000 de lei, rezidenții din regiunile Centru și Vest, din mediul urban (deopotrivă localitățile din urbanul mare și mic), cei care locuiesc la bloc.

De asemenea, se înregistrează o frecvență mai ridicată a utilizării unei centrale proprii pe gaz ca sursă de încălzire în rândul celor cu acces la internet și cont de Facebook, precum și a posesorilor de mașină și permis de conducere.

Utilizarea sistemului de încălzire centralizată este mai frecventă în rândul: celor de peste 60 de ani, a celor cu educație superioară, a locuitorilor din regiunea București-Ilfov, a rezidenților din mediul urban, cu precădere din București și urbanul mare și foarte mare și a celor care locuiesc la bloc.

Satisfacția față de principalele sisteme de încălzire (sobă, centrală pe gaz și încălzire centralizată) este diferită, cei mai mulțumiți fiind utilizatorii centralelor pe gaz.

42,2% dintre cei care au o centrală proprie pe gaz se declară foarte mulțumiți de acest sistem, 52,9% destul de mulțumiți, 3,2% destul de nemulțumiți, iar 0,7% foarte nemulțumiți.

26,7% dintre cei racordați la încălzirea centralizată se declară foarte mulțumiți de acest sistem de încălzire, 56,9% destul de mulțumiți, 11,4% destul de nemulțumiți, 5% foarte nemulțumiți.

25,6% dintre cei care utilizează soba cu lemne/cărbune/gaz se declară foarte mulțumiți de acest sistem de încălzire, 49,5% destul de mulțumiți, 17% destul de nemulțumiți, 6,6% foarte nemulțumiți.

Întrebați dacă și-ar schimba sistemului de încălzire pe care îl folosesc în prezent, au răspuns afirmativ 75,3% dintre utilizatorii sobei cu lemne/cărbune/gaz.

O disponibilitate mai redusă de a schimba sistemul de încălzire utilizat se înregistrează în rândul celor racordați la sistemul centralizat (bloc/cartier) (44,6% spun că ar schimba sistemul de încălzire dacă ar avea posibilitatea), precum și a celor care dețin o centrală proprie pe gaz (36,9% răspunând afirmativ). Și 65,9% dintre cei care utilizează alt tip de sistem de încălzire spun că ar schimba sistemul de încălzire dacă ar avea posibilitatea.

60,6% din cei care utilizează soba ar opta pentru o centrală proprie pe gaz, 8,5% pentru sistemul centralizat, 9,8% pentru sistem electric de încălzire, 16,3% pentru alt tip, 0,8% pentru niciunul, iar 1% nu știu sau nu răspund.

66,7% din cei racordați la sistemul centralizat ar opta pentru o centrala proprie pe gaz, 5,6% pentru sistem electric de încălzire, 12,2% pentru alt tip, 1,1% pentru niciunul, iar 14% nu știu sau nu răspund.

Doar 23,8% dintre respondenți reduc sau opresc întotdeauna căldura în timpul sezonului rece (atunci când pleacă de acasă sau merg la culcare). 11,3% recurg la acest comportament de economisire de multe ori, 27% mai rar și 36,5% niciodată. 1,5% nu știu sau nu răspund.

La capitolul eficiența termoizolării clădirilor este evaluată pozitiv de marea majoritate a celor care locuiesc într-un bloc termoizolat.

Astfel, 80,9% dintre cei care locuiesc într-un bloc termoizolat sunt de părere că termoizolarea clădirii a dus la scăderea consumului de energie, 12,9% că nu, iar 6,1% nu știu și nu răspund.

56,9% din cei care locuiesc într-un bloc care NU este termoizolat consideră că este foarte important ca blocul în care locuiesc să fie termoizolat, 25,6% că este important, iar pentru 13,1% este neimportant, în timp ce un procent de 4,4% a răspuns că nu este deloc important.        

Românii ar accepta creșterea pe termen scurt a costurilor personale pentru creșterea eficienței energetice a locuințelor. Întrebați dacă ar fi de acord cu adoptarea de măsuri mai stricte pentru creșterea eficienței energetice a locuințelor (termoizolare, becuri economice etc), dacă acest lucru ar însemna creșterea costurilor pentru familia lor, 66,7% răspund afirmativ, în timp ce 24,7% răspund negativ. 7,4% nu știu, iar 1,2% nu răspund.

Principalul beneficiu al locuirii într-o casă/apartament eficient energetic este pentru 49% dintre români reducerea costurilor cu energia, pentru 29,7% protejarea sănătății personale și a familiei, iar pentru 11,6% reducerea poluării. 6,1% nu știu, iar 3,5% consideră că nu există niciun avantaj al locuirii într-o astfel de casă.

63% dintre respondenți folosesc pentru iluminarea locuinței becuri economice economice, 33,8% folosesc becuri obișnuite, 2,4% becuri fluorescente, iar 0,8% nu știu sau nu răspund.

Un procent de 69,9% dintre respondenți sting întotdeauna lumina atunci când ies dintr-o încăpere. 12,3% fac acest lucru de multe ori, 12,7% mai rar, iar 4,1% niciodată. 1% este procentul non-răspunsurilor.

36,2% dintre respondenți obișnuiesc să scoată din priză aparatele electrice când nu funcționează sau nu le utilizează, 55,9% nu au un asemenea comportament, 7,1% fac acest lucru uneori. 0,8% reprezintă non-răspunsuri.

13,7% dintre cei intervievați utilizează un aparat de aer condiționat pentru a reduce temperatura în locuință în timpul sezonului cald. 14% utilizează un ventilator, 71,5% nu utilizează niciun aparat electric.