Later edit: Cum vă spuneam, omul mi-e tare simpatic. Uitați, mi-a mulțumit în română pe pagina lui :)

Am făcut un interviu cu Ron Bumblefoot Thal. Am scris aceste câteva cuvinte simplu. Dar în spatele lor se ascunde multă emoție. Și multă bucurie. Și multă mândrie, ca să o zic pe aia dreaptă :) Pentru că tot ce am aflat despre Ron mă face să îl simt, nu știu cum să o zic altfel, că este un om special.

Lumea îl știe din perioada lui (de 8 ani) cu Guns N’ Roses. Dar mi se pare nedrept să îi punem doar ”ștampila” asta și gata. Pentru că Ron însemnă mult mai mult de atât, mult mai mult. Inclusiv viața sa personală, greutățile prin care a trebuit să trecă (a fost bolnav de cancer, a suferit un accident teribil, l-a afectat moartea tatălui său…) și modul în care le-a depășit sunt lecții de viață. Iar, pe linie muzicală, ce mai este de zis?

Vă recomand din suflet să citiți interviul de mai jos. Cu mii de mulțumiri stimabilei Anca Lupeș, care a intermediat această ispravă. Și cu rugămintea să aveți îngăduință pentru traducerile mele, căci engleza mea este așa cum este, să am pardon :)) Am încercat să traduc cât de bine am putut, dar am lăsat unele cuvinte în original (am depus armele, spre exemplu, când a venit momentul să traduc ”groove”…), oricum știu că le înțelegeți, dreaqu de poligloți simpatici :D Aveți și interviul în engleză mai jos, așa că all is good!

Pe Ron îl puteți auzi pe 3 septembrie, în Constanța, la Festivalul Ziua Chitarelor, alături de nume mari precum Frank Gambale (Chick Corea), Tosin Abasi (Animals as Leaders), Joel Hoekstra (Whitesnake), Prashant Aswani (Justin Timberlake), Daniele Gottardo (chitaristul preferat al lui Steve Vai).

Intrarea este liberă la toate momentele Festivalului, așa că vă rog să dați de știre celor care credeți că s-ar bucura să fie acolo și să se bucure de atâta muzică bună :)

Ziua Chitarelor este un concept unic în lume propus de chitaristul italian Corrado Sgandurra începând cu anul 2009. Stabilit în România, chitaristul concepe un festival original din toate punctele de vedere, dedicat nu doar chitariştilor, ci şi iubitorilor de muzică bună.

In primele 3 editii, festivalul a găzduit numeroşi chitarişti de renume internaţional care nu numai că au susţinut recitaluri, dar au şi împărtăşit doritorilor secretele interpretării la chitară în cadrul unor master class-uri organizare în scop educativ şi cultural pe tot parcursul evenimentului.

Având ca principală motivaţie educarea tinerilor muzicieni români şi ridicarea nivelului calitativ de interpretare instrumentală, festivalul a permis ca accestul publicului să fie gratuit, încurajând tinerele talente să-şi îmbogăţească şi actualizeze cunoştinţele muzicale. Editia a patra a festivalului Ziua Chitarelor este organizata de Centrul pentru Resurse Civice cu sprijinul Primariei Municipiului Constanta.

–––––––––

Cristian China-Birta: Spune-ne în doar cinci cuvinte ceea ce oamenii (cei care nu te cunosc deja, desigur :D) ar trebui să știe despre tine.

Ron Bumblefoot Thal: 1. Elefant, 2. Tirbușon 3. Papaya 4. Mop 5. Banană.

Nu-i spune lui Axl Rose că am zis asta, dar chitara ta pe Chinese Democracy m-a făcut să îmi placă mult acest album :)) Dar, între noi fie vorba, chiar m-am bucurat când am auzit că ai decis să părăsești trupa. Îmi place mai mult de tine solo :) Dar, firește, nu ar exista un interviu cu Ron Bumblefoot Thal dacă nu aș pune întrebarea: de câte ori a reușit Axl să te $%^&$^%#$%^#$% you? :))

În cei opt ani cât am fost membru Guns N’ Roses, am făcut turnee în toată lumea, am lansat un album și clipuri din concerte, am petrecut momente foarte frumoase cu fanii ași alte clipe pe care nu o să le uit niciodată :)

Care-i treaba cu chitara ta? Știi că o grămadă de chitariști se uită la ea și zic ”vreau și eu una!” :))

Ahhhh, bestia mea Vigier Bumblefoot Signature Series „DoubleBfoot” Fretted/Fretless Double-neck! DA! Are tot ce îmi doresc și ce vreau de la o chitară :) Vrei una? Poți să ai și tu! VigierGuitars.com :D

Probabil că nu îți place să auzi astfel de lucruri, dar ești un model pentru mulți dintre noi. Nu neapărat partea cu chitara (deși este extraordinar ce faci!), ci pe partea de ființă umană. Greutățile prin care ai trecut, modul în care ai gestionat toate situațiile acelea mi se pare ceva senzațional… Care este secretul tău? De unde îți vine această putere?

Fiecare om are provocările sale, peste care trebuie să treacă în viață, ale mele nu sunt speciale sau unice, chestiuni normale de viață, de care chiar nu merită să te plângi. Dacă ajung în România să cânt, atunci am încă un motiv de a fi fericit – ar trebui toți să apreciem ”binecuvântările” din viața noastră. Este foarte ușor să uităm asta când ne zbatem, ba chiar poate este normal să uităm, să ne lăsăm să simțim tristețe, furie, amărăciune. Dar, după ce am trecut prin toate acestea, să intrăm în ”dispozitiv de luptă” și să trecem peste toate greutățile :)

Ești implicat în o mulțime de activități umanitare. Cum găsești timp pentru toate? Și – oricât de ciudat ar suna întrebarea… – de ce faci asta?

Muzicienii OFERĂ. Oferim trăirile noaste, sufletul nostru, tot ceea ce suntem, în formă muzicală, pentru a ne conecta unii cu alții. Acesta este felul nostru de a fi. Așa că este absolut firesc, normal să folosim ceea ce oferim noi ca muzicieni și să ne gândim la ”binele cel mare”, să încercăm să unim oamenii în jurul ideii de schimbare pozitivă și de a-i ajuta pe cei care au nevoie de această schimbare. Cei mai mulți dintre muzicienii pe care îi știu simt asta și fac asta. Este ceea ce oferă unui muzician adevărata sa valoare :)

Cât de important este pentru voi, maeștrii chitării, să transmiteți cunoștințele voastre către cei mai tineri? Pentru că – poate că este doar impresia mea greșită… – the guitar force weak with these ones is…

FOARTE important. Probabil cel mai important lucru. Am devenit muzicieni pentru că ne-am îndrăgostit de melodiile pe care le-am auzit și care ne-au inspirat în asemenea măsură încât ne-am dedicat viața pentru a oferi oamenilor ceea ce muzica ne-a oferit nouă. Am primit darul (muzicii), așa că și noi îl oferim la rândul nostru.

A-i învăța pe alții este cam același lucru. Profesorii ne-au oferit nouă darul cunoașterii, darul de a ști cum să creăm muzica. În aceeași ”notă”, noi împărțim acest dar.

Am început să studiez muzica la modul serios când aveam 7 ani și nu m-am oprit din a învăța de atunci, fac asta în fiecare zi, suntem toți elevi, în esență. La vârsta de 13 ani, am început să împart cu alții ceea ce am învățat, oferind lecții de chitară acasă – din acel moment am început să predau muzică în magazinele locale de muzică, iar apoi am devenit director muzical și instructor într-un institut de muzică. Apoi am ajuns șeful departamentului unei școli și am înființat o trupă de jazz, un cor gospel și am predat teorie muzicală și istorie muzicală. După 20 de ani de predat, la 33 de ani, am devenit Adjunct Professor la New York State University, SUNY Purchase College, unde am predat producție muzicală, producție în studio și multe altele.

Stă în firea unui muzician să împartă cu alții ceea ce primește, fie că este muzica în sine sau cum se face muzica. Așa că tot ceea ce am învățat, tot ceea ce am creat pentru mine, am împărțit cu alții. Am învățat muzică, am predat muzică. Am învățat cum să înregistrez muzica mea, am început să fiu producătorul altor artiști.

Așa că, întorcându-ne la cele ”cinci cuvinte” de la început: 1. Chitarist 2. Cântăreț 3. Compozitor 4. Producător 5. Profesor. Și student perpetuu :)

Când o să iasă noul album? O să fie unul solo sau cu Art of Anarchy?

Următoarea lansare o să fie reeditarea unui album de-al meu de acum 20 de ani, numit ”Hermit”, lansat în 1997 de Shrapnel Records (US) și Roadrunner Records (Europa, Japonia). Pe vremurile acelea, casa de discuri din State nu prea mi-a oferit susținerea pe care mi-o doream, așa că produsul final a avut niște probleme de masterizare (masterizarea înseamnă că un inginer de sunet ajustează volumul, EQ, energia fiecărei piese în așa fel încât tot albumul să sune unitar și la un standard profesionist). Casa de discuri a oprit producția albumului după primul tiraj și a devenit ”out of print”, adică imposibil să îl mai găsești.

Acum, casa de discuri ”The Orchard” a achiziționat întregul catalog de albume al casei Shrapnel așa că am început lucrul la reeditarea tuturor albumelor pe care le-am scos prin Shrapnel. Și am decis să remixam și să remasterizăm ”Hermit” și să îl facem să sune așa cum mi-am dorit întotdeauna. Nu am re-înregistrat nimic, nu am adăugat nici o piesă în plus, am folosit doar materialul original – nici măcar nu am înlocuit tobele originale cu sampleuri moderne, am păstrat totul autentic. Sună de parcă este un album nou! Acum se pot auzi toate nuanțele în zona de cellos, backing vocals, tot ce era foarte greu de auzit în versiunea originală. Îmi pare că albumul are în sfârșit șansa să trăiască după 20 de ani…

Imediat după ”Hermit”, vine ART OF ANARCHY! O trupă (Ron e modest, este un SUPERGRUP! n.m) cu Scott Stapp (Creed) la voce, John Moyer (Disturbed) la bass, înființată de gemenii Jon și Vince Votta la chitară și tobe. Compunem și înregistrăm împreună noul album, eu mă ocup de producție, îl înregistrăm chiar în studioul meu. Primul single o să fie lansat în câteva luni, iar întregul album la începutul anului viitor. Scriem împreună ca o trupă, așa că se pot auzi pe album influențele care vin din partea tuturor membrilor: semnătura melodică a vocii lui Scott, stilul cool și groove-ul lui Moyer, rădăcinile de școală veche de metal ale lui Jon și Vince și… hmmm, nu știu ce să zic… chestiile mele :)) Părțile mele de chitară wacky și armoniile inspirate de Beatles? :) Oricum ar fi, pui toate ingredientele astea la un loc și ai o trupă adevărată :) O să fie cel de-al doilea album al trupei, primul a fost cu Scott Weiland la voce… fie-i țărâna ușoară… Asculați „Til the Dust Is Gone” de primul nostru album (aveți mai jos piesa, împreună cu alte piese pe care le-am ales eu pentru voi – n.m)…

Nu vii pentru prima oară în România. Ce știi despre țara noastră? Cu excepția faptului, desigur, că este țara lui Dracula, a Nadiei Comăneci și, poate, a dictatorului Ceaușescu? :))

Știu că aveți cel mai rapid internet din toată Europa. Știu că aveți niște castele extraordinare! Știu că limba voastră este una din limbile care derivă din latină. Știu că aveți munți foarte frumoși, păduri, plaje… și oameni! Dar singura modalitate prin care poți să cunoști cu adevărat o țară este SĂ FII ACOLO. Ajung pentru prima dată în Constanța și sper să revin cât mai des, ca să învăț mai mult despre România :)

Ce așteptări ai de la Festivalul din Constanța? Și din partea publicului de aici, în general.

Sper ca toată lumea să se simtă bine, atât de simplu este. Să se simtă bine!

Te rog să transmiți un mesaj celor care încă nu sunt deciși să vină să te audă în Constanța. Fii dur cu ei, io n-am treabă :))

Vă mulțumesc mult pentru invitația de a vedea România din nou :) Evenimentul o să înceapă în cursul zilei cu un workshop de chitară, dar nu este doar pentru chitariști! O să cânt și o să vorbesc despre de ce muzica ne face să ne simțim așa cum ne simțim, despre știința din spatele muzicii, o să fie chestii interactive, aștept multe întrebări din partea publicului, o să râdem și o să ne simțim bine! Seara o să fie un concert mare și nu prea vedeți așa ceva, o să fie tot felul de muzicieni și de trupe, care o să cânte împreună pe aceeași scenă! Și este GRATUIT, totul este gratuit.

Mesajul meu către toți cei care o să fie acolo este: THANK YOU, MULTUMESC (am dat copy/paste exact din ce mi-a trimis Ron :D n.m.), abia aștept să ne vedem, vă transmit o grămadă de îmbrățișări! Ne vedem acolo!

 

Varianta interviului în engleză. Dar nu înainte de a vă recomanda să citiți interviul cu Ron luat de Andrei Partoș. Sau să îl ascultați colea mai jos :D

Cristian China-Brirta: Tell us in just 5 words what people (who don’t know you already, of course :D) should know about you :D

Ron Bumblefoot Thal: 1. Elephant, 2. corkscrew, 3. papaya, 4. mop, 5. banana.

Don’t tell Axl I said this, but your work ond the Chinese Democracy made me like the album a lot :)) But, between us, I was very relieved when hearing you decided to depart from the band. You sound better solo, if you ask me. :D But, of course, there is no interview with Ron Bumblefoot Thal if not asking the big question: how many times did Axl managed to $%^&$^%#$%^#$% you? :))

In eight years as a member of Guns N’ Roses, we toured the world, released an album and live concert videos, had wonderful times with fans, and lots of good times that I’ll never forget. :)

Whats the story with your guitar? You know you annoy a lot of guitar player who go ”I want one!”? :)) It has to be a story!



Ahhhh, my Vigier Bumblefoot Signature Series „DoubleBfoot” Fretted/Fretless Double-neck beast!! YES! It has everything I want and need in a guitar :) You want one? You can get one too…! VigierGuitars.com :D

You are an inspiration for a lot of us. Not for the guitar part (though it is amazing!), but for the human being part. The hardships you faced, the way you dealt with them is sensational… What is your secret? Where does this power came from? Please tell us.

Every person has their own set of challenges to overcome, and mine are nothing special or unique, normal life things, and certainly not worth complaining about. If I can come to Romania and play music, then I have more to be happy about than not – we should all ‘count our blessings’. It’s easy to forget this when we’re struggling, and maybe we’re supposed to forget this when we’re struggling, give ourselves permission to feel what we feel, be sad, angry, bitter. And when we’re done, take our fighting spirit and beat the challenges. :)

You are involved in a lot of charity missions. How can you find the time to do this? And – as strange as the question may seem… – why are you doing this?

Musicians GIVE. We give our experiences, our souls, everything we are, in the form of music, to connect us all. It’s in our nature. So it’s only natural, normal, to take what we do as musicians and use it for a ‘greater good’, to unite people for positive changes and to help those that need it. Most musicians I know feel this way and do this. It’s what gives being a musician its real value. :)

How important is for you, the guitar masters, to pass the knowledge to the young ones? Because – maybe is just my personal wrong feeling… – the guitar force weak with these ones is…

VERY important. Maybe most important. We became musicians because we fell in love with the songs we heard that inspired us so much that we dedicated our lives to doing the same for as many people as we can. We received a gift (music), and we share the gift. Teaching is no different. Teachers gave us the gift of knowledge, the gift of how to make music. In the same spirit, we share this gift.

I started studying music academically at age 7, and I never stop learning, every day, we’re all students. By age 13 I started to share what I had learned, giving guitar lessons from home – from there I started to teach at a music at local stores, and then became a music director and instructor at a music institute. Then I became head of the music department of a school and assembled a jazz band, a gospel choir, music history, music theory… after twenty years of teaching by age 33 I was an Adjunct Professor at a New York State University, SUNY Purchase College, teaching music production, studio production and more.

The nature of a musician is to share what they receive, whether it’s music itself, or how to make music. So anything I learned, anything I did for myself, I would share with others. I learned music, I taught music. I learned how to record my music, I started producing other artists.

So, back to those ‘5 words’… 1. Guitarist, 2. Singer, 3. Songwriter, 4. Producer, 5. Teacher. And forever a student. :)

When can we expect your next album? And it will be solo or with Art of Anarchy?

The next release will be the re-release of an album of mine from twenty years ago, called „Hermit”. It was released on Shrapnel Records (US) and Roadrunner Records (Europe, Japan) in 1997. Back then, the US label didn’t give a lot of support, and there were issues with the final mastering (Mastering is when a specialized engineer adjusts the volume, EQ, energy of each song to make sure they’re all consistent with each other, and consistent with the standards of music being professionally released). The label stopped manufacturing the album after the first pressing and it became ‘out of print’ and impossible to find.

Now, a record label ‘The Orchard’ has acquired the entire Shrapnel catalog of albums, and we’re working together to re-release my past albums that were on Shrapnel. So I’ve decided to re-mix and re-master the „Hermit” album, and make it sound like I always wished it did. I didn’t re-record anything, I didn’t add any tracks, I only used the original tracks – no ‘drum replacement’ with sampled drum sounds, kept it authentic. I must say, it sounds like an entirely new album! Now you can hear all the subtle things in the cellos, backing vocals, everything that was hard to hear in the original version. I feel like this album finally has a chance to live, after twenty years.

And soon after, ART OF ANARCHY! A group with Scott Stapp (Creed) on vocals, John Moyer (Disturbed) on bass, founded by twin brother Jon and Vince Votta on guitar and drums – we’re writing and recording our new album together, I’ve been producing it, recording at my studio. Our first single will be out in the next few months, and the full album early next year. We write together as a band, and you can hear everyone’s influences – Scott’s signature vocal melodies, Moyer’s coolness and groove, Jon and Vince’s old-school metal roots, and my… ummm, I don’t know, haha! My wacky guitar parts, and Beatles-inspired harmony ideas? Whatever it is, you put all these ingredients together and you have a real band. :) This will be the band’s second album, the first one had Scott Weiland on vocals… may he rest in peace. Check out the video „Til the Dust Is Gone” from the first album at https://youtu.be/HFT1tW3XsL4

This is not your first time in Romania. What do you know about our country? Except, of course, that is the land of Dracula, Nadia Comaneci and maybe Ceausescu the dictator? :))

I know you have the fastest internet speed in all of Europe. I know you have some of the most amazing castles…! I know your language is one of the original ‘Romance’ languages derived from Latin. I know you have beautiful mountains, forests, beaches… and people! But the only way to truly know a country is to BE THERE. This will be my first time in Constanta, and I hope to come back and get to know Romania more and more. :)

What do you expect from the concert in Constanta on September the 3rd? And from Romanian people, in general.
I hope everyone will enjoy, that simple. Enjoy! :)

Please send a message for the people still undecided to go see and hear you in Constanta. Be harsh on them, I dont mind :))

Thank you for the invitation to come see you all in Romanian again :) The event will start in the daytime with guitar workshops, but it’s not just for guitarists! I’ll be playing and also talking about why music makes us feel like it does, the science behind it, lots of interaction, Q&A, laughter and fun! At night we have the big concert, and there’s no other concert like it, bringing this diverse group of musicians together on the same stage…! And, it’s FREE, all of it. To everyone that’s going to be there, THANK YOU, MULTUMESC, I look forward to seeing you all, giving you all lots of hugs!! :D I can’t wait to see you all :D

 See you soon!