chinezu.eu, studiu de caz în Dilema veche. Vă pupez :D

Ehe, în momentul în care ajungi să fii studiu de caz în – ceea ce rămâne pentru mine revista cu care am crescut şi care m-a format în mare măsură – Dilema Veche se cheamă că nu arzi manganul 2.0 de pomană în stufărişul internetului :D Bine, e drept că cel care m-a menţionat este amicul Iulian, dar la cum îl ştiu eu nu pot să îl bănuiesc de gânduri necurate, ca să zic aşa. Adică el ştie că îi dau cu mare drag o bere chiar dacă nu scrie despre mine :)) Mai bine citiţi textul, o să înţelegeţi mai bine ce şi cum.

Bun, acuma că aţi citit, hai să fac nişte precizări. Nu ştiu câte, câte mi-or ieşi :))

1. Toată faza a plecat de la ce am scris despre cei care te vorbesc pe la spate în 2.0.

2. Acum pot spune public – ceea ce sugeram în textul iniţial cu „atunci când o să înţelegeţi de ce aleg să persist în anumite – ceea ce consideră unii că sunt – greşeli, o să înţelegeţi mai bine de ce am ajuns la nivelul la care am ajuns şi de ce unii dintre voi nu reuşiţi să ajungeţi unde vreţi„: faza cu „cel mai complet ghid” a plecat ca un fel de trolling suav (un fel de inside joke, dacă vreţi) la adresa unuia care folosea aceeaşi expresie :D

3. În timp ce pregăteam glumiţa de la punctul 2, mi-am zis că nu pot să nu ofer nişte hrană sângerândă unora care din asta trăiesc, doar că in the process să manăncă şi gura mea o pâine 2.0. Iar asta, stimabilior, mi-a ieşit de minune. Şi, bonus, m-am distrast copios :))

4. O să persist la modu dramatic (adică doar în anumite momente şi când urmăresc un efect de scenă) în a face astfel de – ceea ce consideră unii că sunt – greşeli. Ceva de genul celebrului deja „coracon”, cuvânt pe care îl stâlcesc cu deosebită savoare, spre oroarea unor bine intenţionaţi, desigur, dar cam atât :))

5. După cum puteţi vedea în bannerul cu Blogal Initiative din stânga textului, nu precupeţesc nici un efort în a promova ceea ce facem noi acolo, în ideea de a obţine beneficii, spre disperarea unora şi înnegrirea (hmmm, se scrie cu un „n” sau cu doi de „n”?) cerului sufletului altora :))

Share on facebook
Distribuie pe Facebook
Share on linkedin
Distribuie pe LinkedIn
Share on whatsapp
Distribuie pe Whatsapp

18 thoughts on “chinezu.eu, studiu de caz în Dilema veche. Vă pupez :D”

  1. Pana la urma are si blogginul asta o frumusete aparte. Poti sa ai mici scapari, poti sa gresesti, dar mereu ai ocazia sa ti le indrepti ulterior :))). Si daca nu le indrepti, iata, ajungi celebru!
    In alta ordine de idei: sange, sange!

  2. Felicitari si keep up the good work!

    Si pentru mine DV este „revista cu care am crescut şi care m-a format în mare măsură” iar daca nu ma insel au facut un numar despre bloggeri inca de acum cativa ani cand fenomenul nu avea inca proportiile de astazi

  3. Ehehehe, te-a scos Iulian. Cel mai complex si mai exhaustiv studiu despre formularea „cel mai complex” :) Nu era mai simplu sa zica despre bloggingul care merge mana in mana cu spiritul de gluma? Hai sa ne traiesti, cel mai complet Chinez din blogosfera :)

  4. @ Irina Bărăgoi ai uitat sa mentionezi ca a fost si pe cipsurile Lay’s :)
    – Asa ca pe sticla de bere e urmatorul pas logic, nu manualul de istorie alternativa … de parca istoria ar fi curent electric sa fie cand continua, cand alternativa.

  5. Eh, lasă, ştii foarte bine cum se scrie „înnegrire” şi de ce.
    Am lucrat prin edituri mulţi ani şi n-am observat ca tu să fi făcut greşeli evidente de gramatică.
    Singurul lucru pe care l-am remarcat şi care poate fi deranjant este folosirea în exces a neologismelor care n-au pătruns încă bine în limba română, respectiv anglicisme, care puteau fi evitate, fiindcă nu toată lumea e vorbitoare de engleză.
    În ce o priveşte pe domnişoara din textul lui Iulian, pe care autorul a trimis-o la plimbare, aş fi făcut la fel.

  6. Cristi…
    Ce să zic?
    Am citit. Ştiu ce înseamnă „tolerat”, „expresie tolerată”, de la răposatul Pruteanu şi de la răposatul Alexandru Graur, care — spre dezamăgirea contemporanilor — era academician.
    Mi-a plăcut şi îmi place să mă joc cu vorbele. Mai ales când sunt provocat.
    Privitor la greşelile typo, hai să fim serioşi! Toţi le comitem! Da, e drept, unii mai revenim asupra textelor. Una, două, mai multe editări, fiecare după cum simte.
    Chestiunile de semantică însă, de logică şi coerenţă a exprimării, sunt foarte delicate şi o abordare publică, aşa cum zice şi Iulian Comănescu, este de evitat, mai ales dacă — vorba lui — ai sub 20 de ani de meserie.
    Asta, măcar ca să te scuteşti de implicarea într-o polemică ce îţi poate fi fatală la etalarea cunoştinţelor de ordin general.
    Ai tu pe undeva o chestie cu berea şi musca… Scuze pentru referinţă, dar chiar mi-a sărit în vizor. Se prea potriveşte aici.
    Mă bucur că aduci în dezbatere astfel de situaţii.
    E important să ne preocupe LIMBA ROMÂNĂ.
    Şi asta, tot timpul.
    Îmi amintesc o situaţie în care am rămas perplex… Vine cineva la mine (eram în acasă, Alexandria) şi vede maldărul de dicţionare. Vede şi teancul „enciclopedicelor”. „Ce faceţi cu atâtea dicţionare?!!” — mă întreabă cu vădită uimire. M-am scăpat fără să vreau, arborând o mină candidă:
    „Le mănânc cu măsline! O pagină, o măslină, o pagină, o măslină!”.
    Mi-a părut rău pe urmă, dar…

  7. Cu riscul de a fi caractetizat drept ignorant, recunosc ca nu prea ma intersectez cu Dilema Veche. Poate doar din cand in cand, si atunci pentru ca ma „lovesc” de cate vreun link.
    Totusi, cred ca iti poate oferi un sentiment interesant aparitia intr-o publicatie „cu care ai crescut şi care te-a format în mare măsură”.

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

4400 de abonați la newsletterul meu n-au cum să greșească :)