Și ce mi-ați mai sărit în cap (unii) că ”de ce ne stresezi cu interstițialul ăla cu Cristian Gog, înțeleg că îl susții dar chiar așa?”. Și ce m-ați avertizat (alții) că ”nu e bine să te asociezi așa de tare cu Gog, că dacă pierde o să ți-o furi și tu” (probă irefutabilă că mă înțelegeți atât de puțin…). Și ce v-ați fi bucurat (unii) dacă nu ar fi câștigat, doar ca să răcniți triumfători ”no, măh, ați văzut că toată gălăgia asta din blogosferă pentru Gog a fost fix pasta?”. Și ce frumoși ați fost cei care (RESPECT!) v-ați implicat să îl susțineți nu pentru că era trendy să faci asta, ci pentru că ați crezut că poate câștiga, pentru că ați înțeles că e de-al nostru și că așa trebuie să facem când vine vorba despre de-ai noștri, să mergem cu ei până la capăt, umăr la umăr.
Cristian Gog a câștigat ”Românii au talent”. A spune că am crezut că va câștiga înseamnă a nu spune adevărul. Căci corect spus este am sperat din toată inima că va câștiga și am știut că are șanse imense. Pentru că eu am pățit niște chestii cu Cristian – vă raportez una din ele mai jos – și am știut că dacă va reuși să transmită măcar jumătate din starea ai de perplexitate pe care am simțit-o eu când m-a lovit dur cu mentalismul lui, atunci restul e doar chestiune de televiziune, ca să zic așa :))
Eram la Cluj Napoca, acum vreo 2 ani, într-un pub, nu mai țin minte exact. Și Gog ne uluia cu trucurile lui. Ăsta e cuvântul, uluială. La un moment dat mă întreabă dacă îl las să îmi facă ceva mie personal. Zic ”bagă, șefu, ce poate fi așa de nuș ce?”. Trebuie spus că aveam la gât un lănțișor de ăla de metal, pe care aveam ecusonul de la conferința la care participasem. Și zice Gog al meu să aleg o carte dintr-un pachet de cărți, să îmi marchez una (să desenez/scriu ceva pe ea), să o bag la loc în pachetul de cărți și să amestec cărțile. Fac toate aceste lucruri și îi întind pachetul. Îl ia și mă roagă să mă aplec un pic în față, pentru ca lanțul pe care îl aveam la gât să se balanzeze ușor. Îmi scoate ecusonul pe care îl aveam pe lanț. Trece de câteva ori pachetul de cărți de joc peste lanț, atingându-l ușor, și retrage pachetul. Spre teroarea mea, căci creierul meu sărman nu putea înțelege așa ceva, cum dracu de exact sub nasul meu s-a întâmplat așa ceva și io nu am văzut nimic, de lanț era agățată cartea de joc pe care eu o însemnasem. Cu lanțul trecând prin respectiva carte printre două găurele. Aveți poza, căci, firește, am păstrat așa ceva în arhiva personală :)
Am simțit în acest moment că mi se taie ceva în stomac. Știți voi, faza clasică. Și momentul ăla de perplexitate când te întrebi, precum ardeleanul în fața girafei, dacă așa ceva există :)) Căci creierul tău nu reușește să facă anumite sinapse și te simți neajutorat și în oareșce stare de nesiguranță. A fost unul din momentele (foarte puține, de altfel) din viața mea când am rămas total fără replică :))
De aia zic ce zic. Speram că Gog va câștiga. Și a reușit. Pentru că a transmit același sentiment pe care eu l-am simțit în urmă cu 2 ani juriului, celor din public și telespectatorilor :)
PS. Măh, Ciulea, știi că ești un mare, mare caracter, da? :)
8 thoughts on “Vă spun despre bănuielile mele legate de Cristian Gog”
La ce a reusit sa faca in Tg. Mures cu ocazia #MuresFotbalMeet, atat a fost nevoie pentru mine ca sa il sustin neconditionat! Sincer si o zic. Stiu senzatia pe care ai simtit-o atunci, caci si eu am trecut prin exact aceasi senzatie! Numa ca eu depaseam girafa, deh is mai inalt un pic :)))
Ma bucur ca a castigat el, o merita si prin asta, poate, intr-o oarecare masura am putut sa demonstram Romaniei, ce inseamna Social Media.
Buna ziua. Asa, pentru lamurirea mea, am juma’ de secol si am o vaga banuiala – cati bani ati luat pentru campania asta si cine e atat de ignorant (nu folosesc cuvinte tari!) incat sa creada ca si-a oprit inima…. Nici nu e nevoie sa vad o asemenea aberatie. Cand a oprit aparatul n-a vazut nimeni?
@Buna ziua
Castravetele este un fruct dicotiledonat de culoare galbena verzui, care are 98% apa. Cand a adunat atata apa nu a vazut nimeni?
@tudor CeMerita
Sa iei si banii mei, sa nu ma vada lumea ca ma duc si io pe acolo. Merci.
Te chinui tu sa pui pe blog un ditamai text si o poza, sa arati tot timpul ca esti hazliu dar, sorry, tot Sorin Camner de mai sus e mai comic ca tine (desi a scris doar 3 randuri). Acum ma scuzati, am avut un banner de sustinere Gog pe blogul meu, ma duc sa-mi iau banii promisi… sa moara dusmanii mei :))
@sorin
Dar de David Copperfield ce ziceti? adica, de aia se cheama magie, iluzionism, etc..
Nu conteaza daca e sau nu posibil ce a facut, conteaza cum te face pe tine sa crezi ca poate sa faca aia. ;)
Zic sa ne ducem cu totii la ProTV si sa militam pentru acest monument de cultura. Ca si pentru David Copperfield (noroc ca si-a luat un nume cultural).
Domnilor v-as ruga sa dezbateti cu aceeasi ardoare despre Festivalul Filmului European. Cred ca mi-ar fi placut nespus, pe cand aveam 16 ani, in 1980sa nu stau la cozi de o zi si-o noapte pentru a-mi lua bilete la teatru sau la cinemateca, sa am un astfel de festival. N-am avut fericirea aceasta…. Acum trebuie sa mor de fericire ca am iluzionisti, mari talente ale natiei. As prefera sa anuntati ca, saptamana viitoare, la Cannes, Cristian Mungiu participa, din nou, in concurs.
@Sorin Cammer
Eu as prefera sa nu preferi nimic in ceea ce ma priveste. Nu cu aceasta atitudine, desigur. Si as prefera ca castravetele sa nu fie un fruct dicotiledonat, de culoare galbena verzui, care are 98% apa. Dar tot are, neamurile lui de dicotiledonat!
Si Cristian Leana merita sa castige si Mihai Petraiche merita dar a castigat Cristian Gog cu toate ca in semifinala mi-a placut mai mult.
Curat dicotiledonat … si se mai si inmulteste prin seminte … Gata.