Băieţii de la byron au oferit publicului pe 3 mai, la The Silver Church Club, o surpriză în premieră pentru ţara noastră: un DVD cu înregistrarea concertului filmat la o adâncime puţin mai mare de 100 de metri, în salina Turda. Deliciul vizualo-muzical vine şi cu bonusuri: un documentar despre locul cu adevărat deosebit, la realizarea căruia a pus umărul şi Marius Florea Vizante, ca narator al poveştilor săpate în sare, acestuia adăugându-i-se şi un making of al întregii nebunii, ambele rulând pe ecrane în timpul pauzelor concertului.

Seara muzicală a fost împărţită în două, la fel ca pe DVD. Băieţii au început mai uşor şi ne-au dus Far Away, unde am dat de Crossroads. Acesta nu a părut să fie un Annoying Detail pentru public, aşa că am scăpat de Losing Control. Înşiruirea de piese unplugged a făcut publicul să se integreze în atmosfera caldă şi sinceră, una atât de dragă fanilor. Ei nu sunt nişte artişti reci, distanţi, ci par să cânte din mijlocul publicului, vibrând pe muzică alături de toţi cei din sală. Sunt expresivi, delicios de nebuni şi extrem de talentaţi.

The Dawn of a Drunk Bum a precedat coverul de pe albumul numărul 3 – Perfect (2011) – şi anume Ochii Tăi, cântată împreună cu cei din sală, piesa lui Alexandru Andrieş fiind cunoscută publicului mai matur de pe albumul Interioare (1984). Când au trecut la partea electrică, băieţii de la byron au făcut publicul să ţopăie şi să cânte cu pasiune alături de ei. Nebunia a început cu Zeitgeist (A Kind of Alchemy – 2009) şi It Ain’t Gonna Happen Today de pe viitorul album la care încă se mai lucrează. A urmat I Don’t Want to Entertain You, melodie ce a venit cu o surpriză majoră: o schimbare făcută live în componenţa trupei, Dan Georgescu lăsându-i chitara bass noului coleg László Demeter, preluând în schimb postura de toboşar.

Apoi Dan a părut A Little Bit Deranged când a pomenit de King of Clowns, dar a continuat să Diggin’ a Hole, chiar dacă a fost Blinded by Sunshine.  Seria electrizantă de melodii de pe albumul din 2009 a fost întreruptă de Running in Circles, noul single promovat de byron. Spre finalul concertului Vitruvian Man s-a crezut The Alchemist şi ne-a adus tuturor A Peaceful Mind, melodii de pe acelaşi album lansat la 3 ani distanţă de la înfiinţarea trupei din anul 2006. După ce publicul a aplaudat şi a fost cerut şi bisul, byron s-a întors pe scenă, aducând publicul în starea de frenezie cu Songul Puşcăriaşului al regizorului Nae Caramfil. S-a dansat şi s-a cântat drăceşte alături de băieţii pentru a căror energie părea insuficientă scena. Am aflat cum este „de cealaltă parte a zidului”, aşa că am avut parte de un final Perfect, ultima melodie din concert fiind şi cea care dă numele albumului lansat anul trecut.

Lansarea are totuşi un minus, dar nu pentru trupă, ci pentru că atâţia oameni au făcut valuri legate de apariţia la concert, încât numărul final al celor din faţa scenei a fost în final dezamăgitor de mic. byron merită să aibă parte de un public mai numeros şi nu o spun prin prisma fanului, ci a omului care apreciază o trupă românească de calitate. Aştept acum cu nerăbdare varianta Blu Ray a DVD-ului Live Underground, o altă premieră pentru ţara noastră.

Sursă fotografii: The Silver Church Club