La, respectiv, începutul lecturii „Istoriei arabilor” de Philip K. Hitti. Pentru că faza cu „nu am vreme nici să respir” consider totalmente răsuflată. Şi pentru că ardeam de nerăbdare să citesc aşa ceva. Şi pentru că i-am spus lui Mordechai că o voi face într-o discuţie „la înălţime”, cam pe la 6 grade (menţiune doar pentru cei iniţiaţi), despre monumentul de personaj istgoric numit Salahadin.
Şefule, o să îţi raportez pe final cât de tare mi-a plăcut cartea.
0 thoughts on “Mordechai, tată, hai că i-am dat drumul”
Mda. Tin sa precizez ca tocmai ce mi-am comandat-o si eu. Nu as vrea doamne fereste ca daca cumva discutia se reia(la acelasi unghi)io sa stau ca bou si sa ma uit la voi.
P.S. Eu retin ca era vorba despre 7 grade da amu ce tii un grad incoace sau incolo.
Hai cu gradele, că funcţia oricum le bate !
Bre, cartea aia e de temelie. Trăiască prietenia chinezo-română.