32 de cărți am citit în ultimele trei luni ale lui 2022.

Mă rog, 31 citite și una ascultată. Bine, din alea 31 citite, hai să zicem că una a fost mai mult un fel de caiet-carte, adică n-aș pune-o chiar 100% la carte. Dar, orișicât, am rămas pe media mea constantă de când fac această monitorizare. Adică de mai bine de 3 ani.

Iată Top 10. Sper să te ajute în alegerea următoarelor cărți pe care să le citești. Adică nu sper. Sunt sigur.

Aia zic :D

Top 10 cărți citite în ultimul trimestru din 2022

Locul 1. Ana Barton – Ophanim
Mi se umflă sufletul ca spuma-n halbă de două ori când citesc autori români contemporani care scriu foarte bine: pentru că mă bucur de scriitură și pentru că sunt români de-ai mei. Ana m-a suprins foarte tare cu cartea asta. Care m-a luat pe sus și m-a ținut în vârtejuri până m-a lăsat să cad pe, în, printre și după gânduri. Încă mă mai gândesc la anumite ridicări ale mingii la fileu din cartea asta…

Locul 2. Phil Knight – Shoe Dog
Autobiografia inventatorului Nike. Pe care am luat-o la răsfoit, de fapt. Să văd care-i faza. Că prea o lăuda lumea. Și n-am mai putut-o lăsa din mână. Scriitură excelentă. Povestea monumentală a construcției unuia dintre cele mai mari branduri mondiale. Dar cel mai tare la carte este asta: autorul te duce în sufletul lui, în mintea lui, în ceea ce a simțit în toate momentele în care Nike era să dispară de pe piață.

Locul 3. Abdulrazak Gurnah – Paradis
Foarte faină descriere a unei lumi de sfârșit de secol XIX în Africa. Văzută prin ochii unui adolescent, care devine tânăr în timp ce colonialismul începe să câștige teren. Vezi cum era societatea atunci. Stratificarea ei. Tabuurile ei. Obiceiurile ei. Exotică și instructivă în același timp această carte.

Locul 4. Roberto Calasso – Nunta lui Cadmus și a Harmoniei
Ce frumoasă carte… Doar că e o carte pe care o poți citi doar dacă ai alte cărți citite. Căci este vorba despre o interpretare foarte interesantă a mitologiei grecești. Numai că autorul, de o erudiție înspăimântătoare, nu pierde timp să îți povestească ce interpretează. Pornește de la premisa că tu știi. Spre exemplu, dacă nu știai că Medeea și-a ucis copiii ca să îl pedepsească pe Iason, nu pre te prinzi ce zici autorul. Altfel, o carte foarte frumoasă, mi-a intrat adânc la suflet…

Locul 5. Bruce Dickinson – La ce-i bun butonul ăsta?
Am cartea asta de câțiva ani. Dar tot i-am amânat citirea. Păcat. Căci tare mi-a plăcut. Lasă cum scrie, dar să citești povestea din spatele unui monstru al muzicii rock este pentru mine, ca mare fan al acestui stil, uau… În plus, ca efect al cărții, m-am apucat să ascult integrala albumelor Iron Maiden. Ce muzică, băi, ce muzică…

Locul 6. Donald Kagan – The Outbreak of the Peloponnesian War
O carte de referință pentru pasionații de istorie antică. Destul de tehnică, de altfel. Adică trebe să fii pasionat grav, cum ar veni. Dar este de neratat pentru cei care, asemeni mie, se hrănesc constant din a citi cu fascinație despre unul din momentele monumentale ale istoriei. Căci încleștarea teribilă dintre Atena și Sparta este atât de plină de învățăminte. Inclusiv acum când trăim acest vremuri cel puțin la fel de interesante…

Locul 7. Jared Diamond – Arme, virusuri și oțel
Este o carte foarte bună despre soarta societăților umane. În sensul că autorul pornește de la o întrebare ce la suprafață pare stupidă: de ce i-am cucerit noi, occidentalii, pe ceilalți și nu ei pe noi? Și aduce niște argumente istorice, economice, zoologice, botanice, geografice și alte -ice foarte tari. Este genul de carte care nu prea te interesează că nu te convinge. Dar atât este de frumos să te lași expus la astfel de argumente…

Locul 8. Abdulrazak Gurnah – Vieți în derivă
Este a treia carte a acestui autor. Și mi s-a părut cea mai puțin bună. Că slabă nu este. Poate că m-am obișnuit eu cu stilul lui. Nu știu ce să zic… Dar subiectul este oricum unul care îmi place: Africa la final de secol XIX și până după al doilea război mondial. Destine, colonialism, sărăcie, opulență. Iar scriitura este ce trebuie.

Locul 9. Gabor Mate – Mitul normalității
O carte foarte bună. Mă rog, pentru cei care au dubii că le știu pe toate. Și care chiar cred că în fiecare zi ai de învățat câte ceva. Indiferent cât de bun te crezi pe un domeniu. Și chiar dacă acel domeniu este viața. O carte care îți explică cât de important este să fii autentic. Iar autenticitatea se poate obține doar renunțând la cătușele atașamentelor. Cu care ne ține societatea legați de ea.

Locul 10. Sam Harris – Waking Up: A Guide to Spirituality Without Religion (audiobook)
Este prima mea interacțiune cu musiu. Dar categoric nu ultima. Foarte tare îmi place cum pune problema. Adică fără abureli și aspiraționale de alea plictisitoare. Îți zice direct că spiritualitatea fără antrenament nu se poate. Și că antrenamentul ține de multe lucruri. Inclusiv de a scăpa de niște cătușe. Iar religia este clar așa ceva. Toate religiile.

Celelalte cărți citite nu sunt într-o ordine a importanței, ca să îi zic așa. Mă rog, poate pe cele de mai jos de tot le-am pus acolo… În rest, e la liber. Cum mi-a venit să le bag în articol. Sau în funcție de perioada în care le-am citit

Doina Ruști – Zogru
Un mod inedit de a explica faza cu vampirii. Mult mai simpatic decât ce știm noi despre ei (și care mă plictisește la modul decisiv). Cel mai mult mi-a plăcut șmecheria prin care Doina, profitând de viața lungă a vampirului Zorgu, ne trece prin 500 de secole de istorie a unor familii din spațiul carpato-danubiano-pontic. Plus stilul Doine, care este curgător și te ține legat de pagini.

Janice Y.K. Lee – Profesoara de pian
O frescă (ah, de când mi-am dorit să zic asta…) a Hong Kongului puțin înainte și puțin după cel de-al doilea război mondial. Interesantă din perspectivă istorică. Dar nu te dă pe spate ca scriitură.

Yukio Mishima – Îngerul decăzut
Ciudată carte… Dar interesantă. Atractivă tocmai prin ciudățenia ei. Un fel de estetică a urâtului. Doar că fără să fie estetică. Și nici urâtă nu este. N-aș zice că mi-a plăcut. Adică am cam tras de mine să o termin. Dar are părțile ei interesante. Legate de cât de ciudat funcționează mintea unora dintre noi.

Fiona Valpy – Secretul ciocârliei
Ciudat rău cum o carte slăbuță din punct de vedere scriitoricesc are totuși un impact. Mă rog, vorbesc despre mine. Poate că povestea unei părți izolate a Scoției în cel de-al doilea război mondial m-a făcut să reacționez așa. Să citesc despre viața unor oameni, cu iubiri neterminate și cu morți idioate. Sau poate că paralelismul cu a doua generație, cu moștenirea ei m-a făcut să îmi placă, totuși, această carte. Ciudate mai sunt căile livrești…

Euan Angus Ashley – Odiseea genomului
M-a cam lovit cartea asta… Nu pentru că este fascinant cum înțelegi evoluția studierii genomului (autorul fiind unii dintre cei care chiar au băgat cărbuni la faza asta). Ci pentru că am înțeles (nu că ar fi fost nevoie…) cât de fragili suntem ca ființe. Și cât de mare noroc avem unii dintre noi că ne-am născut cu foarte puține beteșuguri. În vreme ce alții… O carte care te pune serios pe gânduri.

Guy de Maupassant – Bel-Ami
Din când în când mai iau la citit niște cărți care rupeau norma acum 150 de ani. Iar povestea parvenitului Bel-Ami (o poreclă, de fapt) este una dintre ele. În timp ce citeam despre cusururile societății franceze de mijloc de secol XIX mă întrebam dacă acum mai există cineva care să poată scrie în stilul ăsta. Învechit, desigur. Dar adorabil. N-am găsit răspuns. încă.

Marta Ușurelu, Diana Cosmin – Marta de la Biz
O carte care m-a emoționat. Pentru că o cunosc pe Marta de mai bine de 10 ani. Și în tot acest timp ne-am intersectat permanent. Și în tot acest timp am învățat enorm de la ea. Cum să depășesc obstacolele. Cum să îmi găsesc permanent resurse de energie, pe care nici nu bănuiam că le am. O carte inspirațională cu adevărat…

Cosmin Năsui (coordonator) – Politicile umorului de extremă dreaptă și războiul imaginilor din România
O carte colectivă. Cu câteva studii foarte interesante pe subiectul din titlu. Cu trimiteri la arhivă, cu cercetare temeinică, așa cum se cuvine. Și cu multe reproduceri de caricaturi din perioada interbelică. Foarte interesantă și utilă pentru amatori de istorie de asta mai documentată și care merge la firul ierbii, ca să îi zic așa.

Alice Munro – Tânăra cerșetoare
Viața unei tinere din Canada din perioada interbelică până după al doilea război mondial. Interesantă prin faptul că înțelegi cum era acea parte de lume în acele vremuri. Dar altfel, pe linie de scriitură, n-am fost niciodată fan al distinsei Munro. Nu știu de ce, dar nu m-a prins.

Ivana Bartoletti – An Artificial Revolution
Cam tezistă. În sensul că mustește a feminism. Dar aduce argumente interesante pe linia asta. Adică despre defecțiunile actuale ale algoritmilor. Și, dacă te uiți din această perspectivă la ce se întâmplă pe interneți, n-ai cum să nu îi dai dreptate autoarei.

Amy Morin – 13 Things Mentally Strong People Don’t Do (audiobook)
Practic, este un fel de recapitulare a tuturor greșelilor pe care le poți face. Și pe care, pe multe dintre ele, chiar le faci. Nu e de o competență stelară cartea. Dar e bună pe sistem de reminder. Bine, oricum dacă bifezi toate cele 13 sfaturi (sau cum să le zic) nu înseamnă că o să devii și tu Chuck Noris al creierilor capului. Dar măcar ai șanse să încerci să fie un pic mai bine.

Simon Sebag Montefiori – Titani ai istoriei
O carte cu informații pe care le găsești și pe google. Doar că în carte – cumva furculition – sunt aduse toate la un loc. Și nu mai faci tu efortul de a le căuta. Pe de altă parte, poate nu te interesează chiar toate persoanele (cele mai multe personalități, de altfel) care apar în carte. Ceva de genul.

Javier Galeano, Juan Manuel Pastor – De la podurile din Konigsberg la social media
O carte de… matematică. Căci este despre teoria grafurilor și rețelele complexe. Aș fi măgar să zic că am înțeles părțile alea din ea în care era cu calcule matematice. Că nu-i departamentul meu. Dar în rest carte explică foarte bine legătura dintre aceste calcule și rețele sociale. Nu doar social media (sau Google), ci și în cazul animalelor sau a oricăror alte rețele. Apropo, cartea face parte din seria ”Mari idei ale matematicii” de la Litera, serie coordonată de soacra mea, Carmen Birta :)

Meik Wiking – Hygge Home
Agreabilă carte. Care îți dă niște sfaturi despre cum să îți transformi casa într-un mod cât mai hygge posibil. Sfaturi practice. Mă rog, cele mai multe dintre ele. Că unele nu se pot aplica în cazul în care ai un manelist la etaj… În caz că nu știai, hygge s-ar traduce din daneză prin feng shui. Sau ceva.

Karen Armstrong – O scurtă istorie a mitului
Autoarea împarte relația omului cu mitul în niște vâste istorice. Care ne ajută să înțelegem mai bine cât de mari au fost diferențele între creierii capului homo sapiens, ca să îi zic așa. O carte utilă pentru cei care ar vrea, din diverse pricini (ceea ce eu recomand la modul masiv!) să se apuce de studiat toată daravera asta cu miturile.

Umberto Eco – Pe urmele limbii perfecte în cultura europeană
Este, practic, transcrierea discursului de inaugurare laa Chaire Europeenne 1992-1993, College de France. În care uluitorul erudit face o istorie pe scurt a europenilor în căutarea limbii perfecte. Cu trimiteri directe la Biblie și la multe alte surse de astea grele. Foarte bună cărțulia (că nu i-aș zice chiar carte…) pentru cei interesați de astfel de chestiuni mai tehnice.

Ștefan Ionescu – Mediaș. Monumente medievale
Aveam cartea asta de mulți ani. Pentru că Mediaș este unul din locurile mele favorite din România. Îmi place orașul în sine. Îmi plac oamenii de acolo. Așa că, atunci când am făcut ordine în bibliotecă și am văzut această carte, mi s-a făcut un dor teribil. Și am citit-o. Maxim ce apreciez oameni ai locului care se înhamă la a documenta și la a scrie astfel de cărți despre orașul în care trăiesc!

Sergiu Columbeanu, Radu Valentin – Vlad Dracul
O biografie a tatălui lui Vlad Țepeș. M-am apucat de ea din curiozitate. Că prea a luat Țepeș caimacul PRului ca să zic așa. Când colo, dacă e să mă întrebi pe mine, tat-su a fost mai pe treabă. Dar uite dovada irefutabilă că, dacă nu ai PRul care trebe, nu faci nicio brânză istorică, știi cum zic.

Ion Bogdan – Exercițiile ființei
Carte de poezii. Nu prea am eu treabă (spre deloc…) cu poezia. Dar din când în când mă îndemn să mai citesc. Faza clasică, zic, cu ieșirea din zona de confor. Am ales acest poet pentru că a fost prieten de familie cu părinții mei. Sau amic. Nu mai țin minte exact. Așa că, citindu-i poeziile, parcă îl auzeam povestind…

The Master Plan. Descoperă calea spre succes în antreprenoriat
O carte-caiet (sau cum să îi zic), realizată de cei de la Gomag. Care este utilă pentru cei care vor să dea drumul unui business de ecommerce. Cu modele de lucru, etapizare, totul clar, doar să te ții de ele, cu, ar veni.

Identități și schimburi culturale în mileniul I p. Chr. – lucrare colectivă
Nu-s multe de spus despre această carte. Este una tehnică. Foarte tehnică. Spre exemplu, unul din capitole face o analiză foarte interesantă despre… tipsii. Sau altul face o analiză despre trepanațiile simbolice. Totul din perspectivă istorică. Pentru cunoscători. Sau pentru amatori de istorie de ăștia ca mine. Care nu am nici cea mai mică idee de ce sunt fascinat de astfel de cărți de nișă…

Valentin Simeonov – Nouă istorisiri despre pământurile bulgare
Un fel de dacopatie bulgară. Mă rog, tracopatie. În care autorul zice că tracii sunt inclusiv strămoșii sumerienilor. Tracii din Bulgaria, desigur. Altfel, o scurtă trecere în revistă a istoriei statului care și-a păstrat pentru cel mai mult timp din istorie numele. Așa zice autorul, desigur, nu eu.