Toți avem formulate în mintea noastră niște ”buzunărașe” speciale pentru anumiți oameni care ne enervează într-un mod pe care nu ni-l putem explica până la capăt. Fie că este o vecină/un vecin, ceva șef/șefă, șefuț/șefuță, cineva văzut/ă la televizor sau pe interneți, alea, alea.
Bref, pun pariu pe o srcumbie semi-afumată contra unui dop de bere desfăcut cu bormașina că fiecare dintre noi poate arăta cu degetul înspre cel puțin trei oameni enervanți. Cu nume și prenume, zic. Eventual și cu funcție.
Ei bine, plecând de la acești cel puțin trei oameni enervanți pe care îi ai în minte, hai să încercăm să facem aceste – hai să le zicem așa – tipologii.
Menționez cu toată tăria de care sunt în stare că, atunci când cineva o să facă referire la o persoană și o să îi dea numele, nu o să iau în considerare propunerea respectivă. Căci nu e ok deloc. Și, mai ales, nu se pupă de nicio culoare cu ce vreau eu să fac aici.
Căci nu îmi doresc un top 10 al unor oameni enervanți, ci al tipologiilor în care acești oameni enervanți, români de-ai noștri, se încadrează. Ăsta-i șpilul.
Mai aplicat spus, dacă să zicem că te gândești la vecinul Vasile care pune muzica tare noapte, nu îi zici numele. Ci creezi, cu cuvintele tale, cum ar veni, tipologia ”românul care dă muzica tare și i se rupe de ceilalți”. Ceva de genul. Ai înțeles ideea, trag nădejde.
Bun, acestea ziid fise – cum ar zice un patagonez ajuns din întâmplare în Poplaca – să ne apucăm de treabă. Pe sistemul deja încetățenit în seria Top 10 de aici de pe blog. Cu cele două etape de mai jos.
Etapa 1 – Propune în comentarii care crezi tu că sunt tipurile de oameni enervanți. Atenție, fără nume, doar tipologiile!
Până pe 31 ianuarie, ora 23.59 ai timp să faci aceste propuneri în comentarii. Puteți propune câte vrei, chiar te rog să le zici pe toate la care te gândești.
Etapa 2 – Eu strâng toate propunerile și le pun într-un sondaj.
După ce se termină perioada de propuneri, adică după 31 ianuarie, o să adun toate propunerile și le pun într-un sondaj, unde toată lumea poate să voteze. Ca să ierarhizăm cumva aceste tipologii de persoane enervante. Căci sunt chiar curios care o să fie cocoțate sus în top :D
13 thoughts on “Top 10 tipuri de români enervanți”
1) cel mereu nemultumit, pentru care toti sunt prosti, el stie mai bine ca oricine despre orice subiect
2) subcategorie: cel nemultumit de orice restaurant – da, ba, e bun, dar mama/nevasta/eu o fac mai buna :))
Bun, bun! Deși nu mă așteptam de la tine să vii cu așa ceva, mă gândeam la o bormașină, ceva… :))
Cel care incearca sa para altfel decat este in realitate, care se forteaza sa adopte un vocabular elevat dar se vede ca se chinuie si nu face altceva decat sa enerveze la culme.
1) ala de a ajuns sef nu prin munca, ci pentru ca a tot impins vagoane pana a reusit sa convinga pe cineva ca a ajuns si el la o varsta la care nu mai poate fi cel ce impinge vagoane, ci ala de le zice celorlalti sa impinga vagoanele si din pozitia asta de sef isi aroga cu nesimtire toata munca subalternilor. iti zice tie sa faci un raport ceva, apoi se duce cu el fluturand la seful al mai mare si-i spune: uite la ce m-am gandit eu, ia uite ce am facut aici…..
2) romanul care e mai presus de absolut orice pe lumea asta: el e miezul la orice. fara el nu se mai invarte universul.
3) romanul care da muzica si bormasina la maximum, fara sa-i pese de ceilalti.
1. Patronul Autosuficient – el știe și ceea ce nu știe, incapabil să recunoască meritul celorlalți. Reușitele sunt mereu ale lui, eșecurile ale angajaților. Pe lângă asta, are un pachet de „calități” importante: este lacom, incult, face glume proaste cu angajatele și plătește prost și cu întârziere.
2. Politicianul Slugarnic – a învățat ceva bun la viața lui „capul plecat, sabia nu-l taie” iar principiul ăsta este sfânt pentru el. A dus la rang de artă pupatul dosurilor, maestru lingușitor, omul care supraviețuiește oricărui regim. Pe scurt, un nevertebrat.
3. Intelectualul Diletant – acest amator cu preocupări pe care nu le știe, nu le stăpânește și totuși le practică (prost) de fiecare dată când are ocazia. Are visuri mărețe de a fi aclamat de mulțime pentru puzderia de copy/paste din activitatea sa intelectuală, eventual un speaker motivațional sau un life coaching este menirea sa.
Mă opresc aici Cris :) am luat link-ul de pe Twitter. Mișto ideea!
1. Tipologia romanului plecat la munca de jos în străinătate și care revine în tara cu ‘ifose”: România? Țară de c… t, pai în Italia merg câinii cu covrigi în coadă
2. Tipologia angajatului la privat care considera ca el plătește toți bugetarii care nu fac nimic la serviciu
Cei mai enervanți oameni de pe lumea asta sunt cei în care pot proiecta lucruri pe care le am eu ca deficiență. Am tendința să insist? Mă enervează cei care nu insistă. Am tendința să nu am inițiative? Mă deranjează cei care își asumă lucruri. Am tendința să nu dau feed-back? Mă deranjează cei care sunt mai deschiși cu privire la acest aspect.
Și un citat:
„In camerele din închisori - pentru ca acolo e violent amplificata, exacerbata - am înteles cât de mizerabila e situatia noastra în lume : prin simpla noastra existenta deranjam pe altii.
N-avem încotro. Se cuvine sa întelegem ca orice am face si oricât ne-am stradui, tot suparam. Singura solutie e resemnarea. Ce putem face ? Sa tacem, sa tacem. Sa nu facem raul, si nici binele cu sila. Dar si trecând, tacând, tot nemultumim. O data pentru totdeauna se cade sa ne bagam bine în minte : deranjam doar pentru ca suntem prezenti. Si sa nu ne oprim aici : mai trebuie sa recunoastem ca si ei ne deranjeaza pe noi ! Gând înfiorator. Caci nu suntem mai buni ca ceilalti, tot în aceeasi oala ne aflam si fierbem înabusit.
Absurdul e unul din parametrii conditiei omenesti.”
https://sldsjd.wordpress.com/2012/08/03/cat-de-mizerabila-e-situatia-noastra-in-lume-n-steinhardt/
1. Românul care se laudă cu persoanele importante pe care le cunoaște, ca și cum ar avea el vreun merit.
2. Românul care nu are simțul umorului.
3. Românul vulgar.
4. Românul care nu poate discuta serios despre nimic. Despre orice-ar fi vorba, el o dă pe glumă.
5. Românul excesiv de politicos, de umil (în comportament și exprimare), dar care-ți creează impresia de om fals, prefăcut.
Ipocritii cu gura mare. Sunt, de regula, cei cu musca pe caciula dar, intocmai ca broscuta proverbiala, au gura cea mai mare in a se lauda si a-si face o imagine de oameni sincer preocupati de binele general, sanctioneaza imediat ce li se pare in neregula la altii.
Aleatoriu:
1. Românul ”nu-mi pasă” – se poartă ca un imbecil, convins că e datoria altcuiva să curețe în urma lui sau să aibă grijă de el (exemple: cei aruncă gunoaie pe stradă, că sigur curăță cineva de la salubritate; cei care au o simplă zgârietură și fac scandal dacă un doctor nu e imediat la dispoziția lui la Urgențe; cei care lasă toaletele publice ca o cocină, că doar e treaba altcuiva să curețe etc)
2. Românul ”mereu victimă” – n-a greșit nimic niciodată, întotdeauna altcineva e de vină pentru orice i se întâmplă
3. Românul ”pilă” – angajat fie la stat, fie la privat, pe bază de ”e prieten/nepot/iubit/datorie”, care de cele mai multe ori e total pe lângă cerințele jobului
4. Românul ”sport – patriot” – cel care ține cu sportivii doar când au victorii, și îi înjură dacă pierd vreo partidă
5. Românul ”vraci” – ar ingera toate prostiile și știe tot felul de tradiții/obiceiuri dubioase, dar nu ar lua un paracetamol sau ibuprofen, care știm că-s doar invenții inutile
6. Românul ”gurmand-ca la mama acasă” – nu concepe să încerce alte preparate culinare decât cele cu care a fost crescut, moare de foame dacă ajunge pe tărâmuri străine și nu găsește cartofi prăjiți cu ceafă de porc. Desigur, străinii sunt idioți că nu știu de sarmale și ciorbe, nu știu ei ce e aia mâncare adevărată.
7. Românul ”tu știi cine sunt eu?” – sau alternativ, ”cine e tata?/ pe cine cunosc eu?” – crede că asocierea unor nume îi deschide mai repede ușa
8. Românul ”ce-ți mai trebuie carte” – nu se știe dacă are sau nu BAC-ul luat, dar cei care continuă studiile la vreo facultate sunt oricum idioți, iar el e prea deștept pentru mediul universitar
9. Românul ”de ce e așa de scump?” – nu știe cum să aprecieze valoarea calității, indiferent că e vorba de mâncare, bere, muzee sau mobilă
10. Românul ”să se vadă brandu’ ” – cu cât e mai mare și sclipicios logo-ul pe haine, cu atât e mai autentic pentru el, cine n-are haine sau încălțări de firmă e un sărac
11. Românul ”părerea mea” – cel care le știe pe toate, în orice domeniu și are întotdeauna dreptate
12. Românul ”cu planificarea” – cel care mereu întreabă ”cât câștigi?” ”când te măriți?” ”când faci un copil? al doilea copil?”,
Romanul etern nemultumit de Romania dar care n-a facut niciodata in viata lui nimic pentru societate, doar sta pe margine si chibiteaza. La ailalti e mereu bine, la noi e mereu prost, maine poimaine intram in colaps.
Eu trăiesc de 16 ani la Roma și as vrea sa propun un top 3 cu românașii de pe aici!se poate?
1. Vecinul cu bormasina care gaureste oricand;
2. Romanul care isi ia mai multa mancare decat poate manca la AI;
3. Aceia care aplauda la aterizare si apoi se ridica disperat dupa bagaje desi avionul inca merge pe pista;
4. Vecinul de coada de la Mega care mi se baga in suflet;
5. Colegul de serviciu care uita sa-mi spuna ca maine are liber si trebuie sa muncesc in locul lui;
6. Proful care uita sa anunte copiii ca nu tin cursul iar ei asteapta toata ora in fata calculatorului;
7. Romanul care nu se vaccineaza dar e primul deja la Early Booking, la ski si la restaurant;
8. Acela care crede ca daca cumpara de la Obor mananca eco-bio;
9. Care se uita si crede titlurile cu ‘senzational’, ‘soc si groaza’
10. Care cred ca statul e de vina pentru orice, de ex. fiindca un conational a ales sa incalce regulile si a adus o aeroterma in salonul de spital.