Când m-am întâlnit cu Anca Râpeanu și mi-a povestit despre care-i faza cu Biblioteca Metropolitană București am ridicat un pic sprânceana. Din două motive: 1. în capul meu de om ajuns la 41 de ani, cam pusesem punct ideii de a merge la bibliotecă 2. în capul meu de om care nu mai ajunsese la bibliotecă de vreo 25 de ani, credeam că este vorba despre rafturi cu cărți (reminiscențe din copilărie, ce vreți…). Dar, evident, nu este așa. Și m-am luminat un pic. Numai un pic, firește, nu aveți ce cere mai mult de la un blogger bătrân și pe alocuri simpatic :D

Cel mai probabil că în următoare perioadă o să vă spun mai multe despre chestiunea în cauză. Mă refer la faptul că, în 2016, suntem tentați să credem (mă rog, la mine tentația a dispărut, eram beton armat pe credința asta!) că bibliotecile nu mai au nici o treabă cu noi, ființe onlineene, pentru care clickul a devenit întoarcerea pagini de pe vremuri. Și că biblioteca este ceva vetust, învechit și, pe alocuri, chiar decrepit. Mă rog, unele sunt chiar așa, din păcate. Dar nu toate. Chiar nu toate.

O să mă documentez și revin. Până atunci vă raportez despre ”Ora de povești”, inițiativă lansată de Biblioteca Metropolitană București și care înseamnă, pe scurt, că în prima sâmbătă din fiecare lună, simultan, 16 din cele 31 de filiale ale Bibliotecii Metropolitane București se transformă într-un loc de povestit povești. Cum ar veni, biblioteca de cartier prinde viață. Sau ceva. Că nu m-am priceput niciodată la metafore de astea :))

Intrarea este gratuită. Precizez asta pentru că, în lumea reală, chiar există probleme cu fiecare leuț, în caz că unii nu credeați așa ceva…

Îmi place ideea. Care vine să completeze ce ziceam mai sus, despre percepția bibiotecii ca loc de unde luăm cartea de pe raft ca să avem motiv să o ducem la un moment dat înapoi. Și ne mai zice ceva: atâta vreme cât există oameni care vor să schimbe șabloane, clișee și percepții (și, prin asta, să se schimbe pe ei și contextul în care trăiesc), e de bine, zic, e de bine.

Aveți mai jos informații despre cine o să citească povești la această primă ediție, care are loc pe 6 februarie, la ora 11.00. Informații detaliate, adică, inclusiv adresa filialele unde are loc fapta. Acum vă dau doar ”pomelnicul” celor care au acceptat să citească poveștile, pe care îi salut cu drag, chiar dacă îi știu doar pe câțiva dintre ei :)

La prima ediție, sunt invitați să povestească celor mici — Valeria Anghelache, T.O. Bobe, Luminița Corneanu, Cristi Cotarcea, Svetlana Cârstean, Rusanda Cojocaru, Luminita Corneanu, Vasile Ernu, Adela Greceanu, Mugur Grosu, Roxana Marin, Marius Matache, Ioana Nicolaie, Katia Pascariu, Cezar Paul-Bădescu, Anca-Cristina Râpeanu, Andra Rotaru, Corina Sabău și Oana Simion.

VALERIA ANGHELACHE are două îndeletniciri care îi plac foarte mult: să citească şi să deseneze, şi le îmbină pe amândouă de minune. În prezent, pregăteşte ilustrarea unei cărţi pentru copii. Dar până va ajunge cărticica în mâinile copiilor, Valeria îi va purta în lumea poveştilor deja existente, aducând la viaţă zeci de universuri fantastice prin propriul grai.

O să citească „Fetiţa de pe Terra” de Kiril Bulîciov, la Filiala Lucian Blaga (Sectorul 2, Şos. Mihai Bravu nr. 116)

T. O. BOBE s-a născut în 1969 la Constanţa. În 1995 a absolvit Facultatea de Litere a Universităţii Bucureşti. A fost, pe rând, magaziner în portul Constanţa, secretar literar la Teatrul Mic din Bucureşti, redactor şi scenarist de televiziune, copywriter, iar în prezent este scriitor liber-profesionist. A publicat cinci volume individuale, dintre care ultimul, Contorsionista (Humanitas, 2011), a publicat în cinci volume colective, dintre care Primul meu job (Art, 2011). Romanul său Centrifuga a fost tradus în limba germană de Eva Wemme şi publicat la Editura Merz & Solitude, 2004.

O să citească  „Lebedele” de Hans Christian Andersen la Filiala Dimitrie Bolintineanu (Sector 1, Bd. Bucureştii Noi nr. 105)

CRISTIAN COTARCEA a studiat limbile hindi şi sârbă la Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine din Bucureşti şi a hoinărit doi ani prin India, cu burse de studiu. La Facultatea de Psihologie nu a rezistat decât un semestru. A lucrat câţiva ani în ONG-uri din mai multe domenii. A publicat poezie şi proză în câteva antologii şi reviste literare. În ultima vreme meştereşte la un volum de poezie, o colecţie de poveşti pentru copii şi două jocuri de societate pentru copii: unul despre Apolodor, pinguinul călător, iar celălalt despre beneficiile şi riscurile unui stil de viaţă sănătos.

O să citească „Poveştile indiene” ale lui Panchatantrala la Filiala I.L.Caragiale (Sectorul 5, Strada Gura Lotrului nr. 9)

SVETLANA CÂRSTEAN a debutat în 1994, în cadrul volumului colectiv Tablou de familie. Volumul de debut individual, Floarea de menghină (2008), a primit numeroase premii şi a fost publicat în Suedia la Editura Rámus, în 2013. A lansat recent volumul Gravitație, la Editura Trei, recompensat cu Premiul pentru Poezie pe 2015, al revistei Ateneu. Pregătește, împreună cu Athena Farrokhzad, un volum comun de poezie, Trado, care va fi publicat la Editura Albert Bonnier în primăvara lui 2016. Coordonează la Editura Pandora M (Grupul Editorial Trei) propria colecție de poezie, Cercul Poeților Apăruți.

O să citească „Aventurile lui Habarnam” la Filiala Ioan Slavici (Sectorul 1, Str. Radu Beller nr. 26)

RUSANDA COJOCARU are 28 ani şi este fondatorul Bookletta, geanta pentru carte (www.bookletta.com ). Este de origine basarabeană şi s-a stabilit la Bucureşti de 9 ani, promovează lectura şi cultura prin intermediul campaniei „Citesc, deci sunt sexy!” şi al iniţiativei sale, unice în lume: o geantă cu geam transparent care protejează şi expune cartea pe care o citeşti ca într-o vitrină.

O să citească „Aventurile lui Winnie” la Filiala „Nicolae Bălcescu” (Sectorul 4, Şos. Giurgiului nr. 86)

LUMINIŢA CORNEANU (n. 1977) este critic literar şi traducător. A publicat volumul “Leonid Dimov. Un oniric în Turnul Babel“ (Editura Cartea Românească, 2014), volum distins cu numeroase premii, printre care Premiul pentru carte de debut al Uniunii Scriitorilor, Cea mai bună carte a anului (nonficţiune) la Gala Industriei de carte “Bun de Tipar”. A tradus „Zahera, fetiţa care a înghiţit un nor mare cât Turnul Eiffel” de Romain Puértolas şi „Comand la fel” de Rebecca Harrington (Editura Baroque Books& Arts). Din 2003, publică recenzii, cronici, articole şi interviuri în cele mai importante publicaţii culturale din România.

O să citească „Muc cel mic” la Filiala „Alexandru Macedonski” (Sectorul 4, Str. Turnu Măgurele nr. 13, Bl. S2)

VASILE ERNU s-a născut în URSS în 1971. A studiat filosofia la Universitatea Al. Ioan Cuza din Iaşi şi la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca. A debutat cu volumul Născut în URSS, apărut la Editura Polirom în patru ediţii. Cartea a fost tradusă în mai multe ţări şi a primit Premiul pentru debut al României literare şi Premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor din România. A mai publicat Ultimii eretici ai Imperiului (Editura Polirom, 2009), Sectanţii. Mică trilogie a marginalilor (Editura Polirom, 2015), volum distins cu Premiul Matei Brâncoveanu pentru Literatură, 2015.

O să citească “Aventurile lui Habarnam” la Filiala “Vasile Alecsandri” (Sector 5, Calea Ferentari nr. 72)

ADELA GRECEANU s-a născut la Sibiu în 1975, a studiat jurnalistica, iar din 1998 lucrează la Radio România Cultural. A debutat în 1997 cu volumul de poezie Titlul volumului meu, care mă preocupă atît de mult…, apărut la Editura Eminescu, urmat alte volume, dintre care ultimul, Și cuvintele sînt o provincie, Ed. Cartea Românească, distins cu Premiul revistei „Observator cultural” și cu mențiunea specială a juriului la categoria „Cea mai bună carte a anului”, categoria „Beletristică”, la Bun de Tipar – Gala Industriei de Carte din România. În 2008 a publicat romanul Mireasa cu şosete roşii, Editura Polirom. Adela Greceanu a susținut numeroase lecturi în ţară şi în străinătate, iar fragmente din cărţile sale au fost traduse în germană, engleză, suedeză, bulgară, greacă, maghiară, italiană, turcă, slovenă, sîrbă, croată.

O să citească „Cartea cu Apolodor” la Filiala „Marin Preda” (Sectorul 1, Str. Ştirbei Vodă nr. 168)

MUGUR GROSU este scriitor, publicist şi artist născut în Constanța. A învățat să cânte la pian înainte de-a învăța să scrie și să citească: la 5 ani lua primele lecții de pian și începea să frecventeze clubul de jazz al lui Harry Tavitian, cu care avea să lege o trainică prietenie, considerându-l părintele său spiritual. A publicat 6 cărți, dintre care 4 de poezie, și e prezent în 18 volume colective, dintre care două internaționale – Dnevi poezije in vina (Ljubljana Študentska Založba, 2004, Slovenia) și The Vanishing Point That Whistles – An Anthology of Contemporary Romanian Poetry (Ed. Talisman Press, 2012, U.S.A). A fost membru al Cenaclului de Marți, co-fondator al Asociației Arte/Litere ASALT și redactor-șef adjunct al revistei Tomis (2007-2008). Din 2013 s-a întors la prima sa pasiune, ca performer în diferite proiecte experimentale, care aduc poezia și muzica electronică într-o formulă sincretică.

O să citească „Cartea cu Apolodor” la Filiala „Alexandru Odobescu” (Sectorul 2, Str. Oborul Nou nr. 13)

ROXANA MARIN s-a născut pe 4 iunie 1968, este educator Grassroots, Bucureşti, este preşedinta Centrului pentru acţiune şi responsabilitate în educaţie.

O să citească „Basme ţigăneşti” la Mediateca „George Enescu” (Sectorul 2, Șos. Mihai Bravu nr. 4)

MARIUS MATACHE este cercetător în cadrul Universității din București (cu un doctorat în chimie și aproape 2 decenii de lucru alături de geografi, într-un centru de cercetare a mediului), folkist (are 12 ani de scenă, de la club la săli de teatru din toată țara, un album scos și altul aproape gata) și scrie pe mai multe bloguri cu gândul de a educa și a aduce în față lucruri bune, lucruri care pot schimba lumea în bine. De câțiva ani, deși nu predă, reușeşte să fie proful care cântă și scrie pe blog, iar toate cele trei se îmbină anormal de firesc. Indiferent de ce face, îi rămâne plăcerea de a transmite și altora din lucrurile învățate în timp.

O să citească „Şcoala urşilor” şi „Balul florilor” la Filiala „Emil Gârleanu”(Sectorul 3, Bd. Octavian Goga 6, Bl.M25)

IOANA NICOLAIE s-a născut în Sângeorz-Băi, judeţul Bistriţa-Năsăud. A publicat mai multe volume de versuri (Poză retuşată, Nordul, Credinţa, Cenotaf, Autoimun – desemnat de către USR ”Cartea Anului” 2013), antologia Lomografii, două romane (Cerul din burtă, O pasăre pe sîrmă) și literatură pentru copii (Aventurile lui Arik, Arik și mercenarii și Ferbonia). A fost nominalizată la premii naționale și internaționale, cel mai important fiind Eastern European Literature Award. Volumul Nordul a apărut în germană, în 2008, Cerul din burtă a fost publicat în 2013 în suedeză și, în 2014, în bulgară, iar O pasăre pe sârmă se traduce în sârbă. Autoimun este în curs de apariție în bulgară. A fost inclusă în unsprezece volume colective românești și în numeroase reviste și antologii străine. Invitată pentru lecturi și conferințe la numeroase festivaluri naționale și internaționale de literatură. Selecţii din versurile autoarei au apărut în Franţa, Anglia, Germania, Austria, Canada, Suedia, Polonia, SUA şi Bulgaria. Este membră a Uniunii Scriitorilor din România și a PEN România.

O să citească „Arik şi mercenarii” la Filiala „Ion Creangă” (Sectorul 1, Str.Christian Tell nr.10)

KATIA PASCARIU este actriţă, absolventă de UNATC promoţia 2006, activă preponderent în teatru, dar şi în film şi teatru-dans. Este membră a Centrului de Teatru Educațional Replika și co-fondatoare a Asociaţiei ADO – Artă pentru Drepturile Omului şi a Centrului de Artă Comunitară Vârsta4 de la Căminul Moses Rosen. În prezent, este studentă la Masterul de Antropologie din cadrul Universităţii Bucureşti, Facultatea de Sociologie. A fost nominalizată în 2007 la Premiile Uniter, secţiunea Debut, pentru rolul din spectacolul „Vitamine” (t. Vera Ion, r. Ana Mărgineanu), iar în 2014 a primit Marele Premiu la Gala Star pentru one man show-ul „Copii răi” (t. M.Michailov, r. Alexandru Mihăescu). Colaborează din 2005 cu mai multe instituţii teatrale şi companii independente. Este implicată în proiecte de teatru educaţional, social, politic, proiecte interdisciplinare şi experimentale. Lucrează ca formator şi ca trainer artistic.

O să citească „Aventurile lui Habarnam” la Filiala „George Coşbuc” (Sectorul 4, Str. Radului nr. 40)

CEZAR PAUL-BĂDESCU s-a născut pe 7 august 1968, este scriitor şi jurnalist. Este realizatorul emisiunii ”Cartea cea de toate zilele” de la TVR 2. A absolvit Facultatea de Litere a Universităţii Bucureşti, în 1994, şi masteratul în Teoria Literaturii şi Literatură Comparată la aceeaşi instituţie, în 1995. Romanele sale, Tinereţile lui Daniel Abagiu (Editura Polirom, 2004) şi Luminiţa, mon amour (Editura Polirom, 2006), au fost traduse în italiană, spaniolă şi bulgară. În 2013, i-a apărut volumul de eseuri “Umbre pe ecranul tranziţiei” (Editura Humanitas). A ost redactorul revistei “Dilema”, al suplimentului “Media & Cultură” al ziarului “Cotidianul”, al suplimentului “Adevărul literar şi artistic”. În anul 2000, a primit din partea Preşedinţiei României medalia “Mihai Eminescu”, pentru merite culturale.

O să citească „Cenuşăreasa” şi „Motanul încălţat” la Filiala „Liviu Rebreanu” (Sectorul 3, Str. Lucreţiu Pătrăşcanu 13, Bl. G1)

ANCA RÂPEANU este bibliotecar de fel, iar mai nou – de doi ani mai precis – este managerul Bibliotecii Metropolitane Bucureşti. Crede cu tărie în viitorul bibliotecilor publice, în rolul lor de educator şi de sprijin pentru oricine şi oricând. A absolvit Facultatea de Litere a Universităţii din Bucureşti, specializarea Bibliologie şi Ştiinţă Informării, un masterat în Strategiile informaţiei în societatea cunoaşterii şi a abandonat un program doctoral la aceeaşi universitate, din dragoste pentru Biblioteca Metropolitană.

O să citească „Muc cel mic” la Filiala „Alexandru Macedonski” (Sectorul 4, Str. Turnu Măgurele, 13, Bl. S2)

ANDRA ROTARU este autoarea volumelor Într-un pat sub cearşaful alb, Editura Vinea, 2005; En una cama bajo la sábana blanca, Bassarai Ediciones, Spania, 2008; Ţinuturile sudului, Editura Paralela 45, 2010; Lemur, Editura Cartea Românească, 2012. Selecții din poeme au fost traduse în douăzeci de limbi. Volumul Lemur a fost adaptat de coregraful american Robert Tyree, și performanceul a fost prezentat în America și Europa. A realizat documentarul All Together împreună cu scriitorul Raj Chakrapani, prezentat în Iowa și Chicago. De asemenea, a realizat proiectul fotografic Photo-letter pairing împreună cu Jared Krauss, care a implicat comunitatea din Iowa și scriitori. A beneficiat de rezidențe în Europa și America, dintre acestea cea mai recentă fiind International Writing Program, Universitatea Iowa (2014). Într-un pat, sub cearșaful alb, de Andra Rotaru, apare în colecția Reeditări, Editura frACTalia, 2015.

O să citească „Închide ochii! Povestea semintei” la Filiala „Nicolae Labiş” (Sectorul 6, Str. Braşov nr. 14)

CORINA SABĂU s-a născut în 1975, la Cîmpulung Muscel. Romanul ei de debut, Blocul 29, apartamentul 1 (Polirom, 2009), a primit Premiul pentru debut în roman, în cadrul Colocviilor Romanului Românesc, Alba Iulia, și a fost nominalizat la Premiile Prometheus și Observator Cultural. Același volum a fost selecționat la Festivalul Primului Roman de la Chambéry (Franța). În 2012 a publicat Dragostea, chiar ea (Polirom). Alături de regizorul Radu Jude, Corina Sabău este coscenarista filmului „Toată lumea din familia noastră” (HiFilm Productions), proiectat în premieră mondială la Festivalul de Film de la Berlin 2012, câștigător al numeroase premii internaționale, printre care Marele Premiu al Festivalului Internațional de la Sarajevo, Marele Premiu al Festivalului de Film Francofon de la Namur, Marele Premiu al Festivalului CinEast de la Luxemburg, Marele Premiu al Festivalului Internațional de la Zagreb, Premiul pentru cel mai bun film românesc la TIFF.

O să citească „Aventurile lui Habarnam” la Filiala Ioan Slavici (Sectorul 1, Str. Radu Beller nr. 26)

OANA SIMION este pasionată de tot ce ţine de copii şi de lumea lor, o lume a copilăriei pe care o trăieşte cu încântare, uimire şi …recunoştinţă şi pe care fetiţa ei de 10 ani i-o dezvăluie în fiecare zi. Coordonează un club de lectură la şcoala fetiţei şi este mare fan al pedagogiei Montessori, îi place psihologia, îi place să citească copiilor şi tot ce o face să „crească”. Lucrează ca economist într-o societate de telecomunicaţii în cadrul Ministerului Transporturilor şi îşi doreşte să devină voluntar într-un centru de plasament.

O să citească „Poveştile Norilor” la Filiala „George Topîrceanu” (Sectorul 6, Str. Veteranilor nr. 7-9, Bloc 6).