Fraților, frumoasă țară avem! Stați liniștiți că nu o dau în PRMisme de cartier and shit, doar constat. Cu nițică emoție, recunosc. Dar tot constatare se numește. Zău că e frumoasă, e frumoasă rău! Acuma să nu înțelegeți că următorul paragraf (așa cum am văzut la alții) o să fie pe sistemul ”bine că voi mergeți prin străinătate, în loc să vă vizitați țara!”. Căci nu o să vedeți așa ceva la mine. Pentru simplul motiv că o astfel de atitudine mi se pare fix echivalentă că atitudinea bețivului făcut pulbere care strigă la barmanul care nu mai vrea să îi dea de băut ”băăăăăh, amatorule de lapte”. Înțelegeți ce vreți voi din ce zic aici.
Noi să revenim la frumusețile țării noastre. Pe care am decis să vi le mai arăt pe acilea, pe acest prea-frumos blog, în cadrul rubricii (ca să nu îi zic mai urât :D) #WeekendDeRomânia. Care rubrică funcționează pe sistemul ”mers/văzut/plătit/plăcut sau nu/plecat”.
City-break la Roma începând de la 99 de E (realist vorbind, ar fi vreo 120 E :D) sau city-break la Berlin, începând de la 105 E (tot așa, realist, cam 140 E).
Adică, așa cum procedat în cazul weekendului la Sovata, dau calificative pe diverse capitole și vă spun și cât a costat toată distracția. Altfel spus, să fie un ghid clar, inclusiv financiar (capitol extrem de important, desigur), condimentat și cu părerea mea personală despre ce am văzut, căci – așa cum mi se întâmplă – asta funcționează pentru unii ca un duș rece sau, după caz, trigger de mers și de văzut ce și cum.
Astăzi vă povestesc despre cum a fost în Tulcea. Este drept că nu am fost acolo în weekend (o zic asta pentru cei mai acribici dintre voi :D), ci în timpul săptămânii, dar cam tot pe acolo e. Și, în plus, doar nu o să strig frumusețe de htag #WeekendDeRomânia, mă înțelegeți :))
Să începem, deci. Pe capitole, așa cum vă spuneam. Cu mențiunea că vorbim despre două persoane și două nopți de cazare (voi să vă faceți costurile în funcție de câți sunteți și cât stați, desigur).
–––––––––
Ce poți face în zonă
Costuri – 340 lei
Dacă la celelalte capitole (le vedeți mai jos), Tulcea este un oraș normal, ca multe alte orașe din România, ei bine, la capitolul ce poți să faci în zonă, avem de-a face cu o adevărată explozie nucleară! Păi e Delta Dunării acolo, bre! :)) Și, așa cum veți vedea mai jos din raportul pe care vi-l dau din excursia în Deltă, este de mare, mare angajament. Plus că și orașul în sine are niște locuri simpatice de vizitat, vă spun și despre ele un pic mai încolo.
Excursia în Deltă
Este de neratat așa ceva, vă jur! A fost pentru prima dată când m-am plimbat timp de aproape 8 ore prin Delta Dunării și m-am pleznit singur (pe interior, desigur :D) că nu am făcut așa ceva mai devreme. Este greu să vă explic cum m-am simțit când navigam pe canalele alea și când ne mai opream să ne uităm aiurea (jur că mi se rupea de păsări, de plante, de pești, de orice, feelingul că ”sunt aici” era tot ce îmi trebuia…). Este formidabilă senzația. Cred că într-o viață anterioară am fost lipovean sau ceva :)
Înainte de a merge la Tulcea, i-am sunat pe stimabilii de la Asociația Ivan Patzaichin să le cer o recomandare despre ce și cum să fac în Deltă. Mister Doru Frolu mi-a zis-o răspicat: ”Ia de aici numărul lui Mihai Giurgiuveanu, sună-l și termină cu prostiile!”. Ceea ce, desigur, am și făcut. Căci nu mă joc eu cu serviciul, cum ar veni :)) Și, în plus, cum să nu îl ascult eu pe Doru când vine vorba despre Deltă? :)
Mihai Giurgiuvanu, de la GMG Tours, este o caterincă de căpitan. Dap, așa îi spun și rămân ferm pe poziție. Căci are cam tot ce îi trebuie unui căpitan de Deltă, care se ocupă cu onor turiștii veniți să se binocleze la cele frumoase de pe acolo: șugubăț, cu o engleză simpatică la purtător (am avut și niște nemți cu noi, vă spun mai încolo), cu povești despre Deltă (inclusiv despre ce nu îi convine ce se întâmplă acum acolo). Una peste alta, vă recomand, dacă vreți să vă dați cu barca pe acolo, să îl întrebați ce și cum. Și să negociați. Căci îi place să negocieze. Și vouă o să vă placă de el pentru asta :)) Noi am plătit 120 de lei de căciulă pentru excursia de aproape 8 ore, pe care v-o descriu mai jos. Și vă jur că am dat banii aia cu inima cât China, atât de tare mi-a plăcut!
Să vă spun cum a fost excursia. Ajungem la debarcader, îl sun pe Mihai (nu ne știam, doar pe telefon vorbisem), ne intersectăm și mă întreabă dacă avem vreo problemă că vin și niște străini cu noi în barcă. No problemos, zic. Ba chiar mai fain să fim mai mulți! Ne întâlnim cu ceilalți, o familie de elvețieni (mama, tata, fiica) și o nemțoiacă pe la vreo 60 de ani, cam dusă cu pluta: ea se oprea cam la jumătatea turului, urmând să o recuperăm la întoarcere, pentru că planul ei era… să înoate în Deltă vreo câteva ore :)) Tare doamna, tare de tot! Și așa am și făcut: am lăsat-o la coliba pescărească, la tanti Jeni, nea Gigi și Vitalia (vă spun mai jos despre ei) și noi ne-am continuat periplul.
Elvețienii – fata de vreo 18 ani, părinții de vreo 50 – erau într-un mic turneu prin România. Așa au vrut ei, să vină să vadă țara noastră. I-am întrebat ce traseu au ales și de ce l-au ales așa. Cam așa și l-au făcut: București – Delta – Brașov – Sibiu – Maramureș. Cum au ales așa? Au întrebat în stânga și în dreapta și așa le-a dat. Le-am recomandat să meargă să vadă și Alba-Iulia, pentru că așa ceva nu au mai văzut, le garantez. Au părut mirați, pentru că nu auziseră de orașul ăsta. ”Încă”, le-am spus. Și am pariat că în maximum 2 ani o să figureze la loc de cinste pe ofertele agențiilor elvețiene când vine vorba despre România. Ceea ce cred cu tărie.
Le-am oferit elvețienilor și nemțoaicei pălincă (păi când ești în concediu cu cumnatul Adi Dobrican se poate să nu aibă tot timpul niște ”ulei de suflet” la el? :D), au acceptat cu plăcere, s-au strâmbat, tot tacâmul. Iar deplasarea a început cu o atmosferă de aia de sărbătoare și de simțire de bine.
Numai că, pe măsură ce înaintam pe canal, înspre miezul Deltei, hlizelile au cam încetat și am început să ne lăsăm pătrunși de acel sentiment de Deltă. Că nuș cum să îi zic altfel. De parcă Delta te acceptă acolo doar că să te facă să te simți mic, mic de tot în fața naturii și să înțelegi că poate nu e bine că omul a uitat că, în esență, este doar un animal, unul evoluat, firește, dar tot animal. Pentru care natura ar trebui să însemne mult mai mult decât o vizită o dată pe an și un pișu făcut la umbra unui arbore, după cele 6 beri obligatorii într-o astfel de deplasare. M-a pus serios pe gânduri Delta. Doar pentru că m-am plimbat un pic pe acolo. Și pentru că mi-a ”vorbit” cumva. Nu știu cum să vă explic. Sau poate mi s-a părut doar…
Bun, să lăsăm momentele de meditație sau ceva și să continuăm cu povestirea. Căci am ajuns la momentul colibei pescărești a lui nea Gigi. Unde tanti Jeni ne-a găsit o senzațională ciorbă de pește, cu apă din Dunăre, pe care am mâncat-o cu gura, cu ochii și cu nasul :)) Doar că eu am mâncat-o pe repede înainte, căci l-a rugat pe Vitalia, ajutorul de pescar de acolo, să îmi dea o undiță (cum dracu de m-am dus în Deltă fără să îmi iau un băț cu mine, cum?!) să dau și eu de două ori. Ceea ce omul, zâmbind larg, a făcut.
Așa că m-am pus pe pescuit. Am dat la râmă la început. Dar se prindea în draci. Așa că am ridicat miza și am pus porumb. ”Să scot ceva mai baban”, zic. Și am scos. Dar nu prea baban :)) Oricum, la plecarea de acolo, i-am zis doamnei sufletului meu ”of, ce mă bucur că am pescuit și eu vreo 20 de minute…”. Ea s-a uitat la mine zâmbind și mi-a zis: ”Dar o oră și jumătate ce are?”. Căci atât a durat partida mea de aruncat cu pluta. Nici nu am simțit când a trecut atâta timp…
Pe drumul de întoarcere către portul din Tulcea, căpitanul Mihai îmi face semn să mă duc până la el și, oarecum conspirativ, îmi zice: ”Domnu Cristi, țineți un pic cârma până mă duc la baie?”. Mi-am îndreptat spatele, am adoptat o atitudine de bătrân lup de mare (sau ceva :D) și am acceptat cu mare dăruire. Mihai s-a ridicat de la cârmă, eu m-am așezat în locul lui, semeț ca Mihai Viteazu după o băută stranșnică, dar căpitanul mi-a tăiat elanul: ”Nu așa! Nu ești căpitan până nu ai asta”. Și și-a scos chipiul și mi l-a așezat pe cap. Doamne, cât de multă fudulie m-a apucat în momentul ăla, nu vă puteți închipui :))
Evident că – dracu nu doarme, bre! – imediat ce Mihai m-a lăsat singur la timonă, din partea cealaltă am văzut că vine o altă barcă. Ba, colac peste pupăză, pe partea noastră de mers văd o altă parcă, staționând, la pescuit. Ați zice că nu e mare șmecherie să conduci o barcă (deși Mihai a avut grijă să reducă masiv viteza înainte de a mă lăsa la comandă), dar este. Pentru că o barcă nu se comportă ca o mașină, trebuie să anticipezi cumva mișcările, căci întoarcerea ”volanului” nu înseamnă că barca își schimbă direcția instant, ca la mașină, durează un pic. Și apoi, dacă ai tras prea tare într-o parte, virează prea tare și trebuie să tragi în cealaltă parte. Așa că te apuci de un mic balet stânga-dreapta. Din fericire, m-am descurcat. Deși pasagerii din barcă au avut ceva emoții… :))
Vă recomand să mergeți cu barca Halmyris, cu care ne-am plimbat noi, dacă tot ajungeți în Deltă. Pentru că este o barcă care seamănă foarte tare cu lotca solară a celor de la Asociația Ivan Patzaichin, cu care, de altfel, Mihai este în legături de prietenie la modul corespunzător. O să vedeți că este o altă experiență față de o barcă – hai să îi spunem așa – normală :)
Foarte tare mi-a plăcut excursia asta, incredibil de tare! Și îmi doresc să repet experiența. Și încă o dată. Și încă o dată. Vă zic io, cred că am fost lipovean sau ceva într-o viață anterioară :)
Hai să vă zic altfel. Adriana, fiica cea mică a sorei mele (tu, Delia, mno spune-mi numa că nu a fost de nota 10 cu stelută!) a sintetizat perfect feelingul nostru: ”A fost cea mai tare excursie din viața mea!”. Iar când spune așa ceva o fetiță crescută în epoca internetului, apoi noi, ăștia mai trecuți prin buletin, nu putem zice decât atât: ai dreptate, fată dragă, ai dreptate :)
Ce mai poți face în Tulcea
Am început cu asta capitolul cu ”Ce poți face în zonă” pentru că – v-ați prins – excursia în Deltă m-a lovit în coracon într-un mod atât de profund, de și acum mă gândesc la asta. Dar în Tulcea mai poți face și alte lucruri, după cum vă raportez mai jos.
Neapărat să mergeți să vedeți Acvariul din Tulcea. Eu am scris despre cum e pe acolo data trecută când am fost în Tulcea. Și, evident, am ținut neapărat să îi duc pe ai mei să îl vadă. Merită. Este foarte fain. Costă vreo 15 lei biletul pentru adulți și 5 lei pentru copiii.
Să vă plimbați o tură pe faleză, obligatoriu ca să puteți ”bifa” cum trebuie Tulcea. Și să vă plimbați un prin Parcul Ciuperca, e reprezentativ pentru Tulcea. Mai puteți merge la Muzeul de Etnografie şi Artă Populară (intrarea e 6 lei), unde o să vedeți o foarte interesantă colecție de costume din diferite perioade și aparținând mai multor etnii (zona este recunoscută prin multitudinea de ”popoare”). Noi am trecut și pe lângă Casa Avramide (o construcție foarte frumuoasă), pe lângă Moscheea Azizie și pe lângă Sinagogă, dar era târziu când am făcut noi plimbarea și nu am putut intra în nici una din ele. Așa cum nu am reușit să ajungem nici la Muzeul de Artă și nici la Muzeul de Istorie, din aceleași pricini de oră târzie. Le vedem data viitoare, nu-i stres, sigur mai ajung în Tulcea, garantat :) Pe partea de costuri ce țin de bilete la toate acestea, nu dați, chiar dacă le faceți pe toate, mai mult de 50 de lei de căciulă. Deci – în ideea să vă spun costurile în contextul acestui material care vă recomandă un #WeekendDeRomânia în Tulcea – pentru două persoane am fi dat 100 lei.
Neapărat să urcați să vedeți Monumentul Eroilor din Războiul pentru Independenţă. Căci aveți o perspectivă foarte frumoasă asupra orașului. Cel mai bun moment este asfințitul, după cum îndrăznesc să vă arăt în fotografiile de mai jos :)
––––––––
Drumul
Costuri – 250 lei
Am plecat din București pe A2, am coborât de pe autostradă către Slobozia, iar apoi am trecut prin Țăndărei, Hârșova și Topolog. Un drum de aproape 3 ore, lejer, fără prea mult trafic. Cu mențiunea că îmi place foarte mult secțiunea dintre Hârșova și Tulcea, dealurile alea au un ”ceva” de ăla, pe care chiar nu reușesc să îl explic…
La întoarcere, noi am luat-o înspre litoral, căci am vizitat niște cetăți, dar hai să zicem că, în mod normal, tot pe acolo ne-am fi întors, deci dus-întors București-Tulcea, plus cu ce te mai fâțâi prin oraș, ai un total de 600 km. Iar, la un consum mediu de 7 la sută, îți iese cam 250 de lei.
Este de la sine înțeles că voi vă calculați costurile astea în funcție de traseul vostru și de cât aveți de gând să o hălăduiți prin zonă. În cazul nostru, astea au fost costurile de deplasare.
––––––––
Cazare și facilități
Costuri – 260 lei
Nota – 7,5
Am stat la pensiunea Delta Dunării, chiar lângă faleză (doar de aia am și ales locul, să ne lăsăm mașinile acolo și să nu le mai pornim până plecăm din Tulcea). Pensiunea cochetă, simpatică, onestă, în sensul că îți dă cât zice că îți dă, nu te aburești. Adică locul unde să pui cornul în pernă după ce ai hălăduit toată ziua și locul unde să faci un duș ca oamenii. Adică doar un loc de dormit, fără alte facilități. Dar cu un restaurant ok, după cum puteți vedea mai jos, la alt capitol.
Pe partea de minus, totuși, este foarte prost antifonată, adică te puteai înțelege lejer cu vecinul din camera alăturată, vorbind prin pereți. Iar priveliștea din camera în care am stat noi – undeva către bulevard – era către o vechitură prăbușită sau ceva, deci not funny. Dar, una peste alta, o experiență ok. Am plătit 130 de lei pe noapte pe o cameră dublă, deci 260 de lei pe 2 zile.
––––––––––––
Mâncarea și băutura
Costuri – 260 lei
Nota – 8.00
Am mâncat doar la restaurantul pensiunii. Pentru că, după primul test, mâncarea ni s-a părut ok, iar prețurile la băutură și mai ok (la 5 lei sticla de jumate de Ursus ce să mai zici?). Meniul normal, fără fițe, adică mâncare pe care nu o testezi, doar o mănânci :)) Pentru că știi despre ce este vorba.
Una peste alta, pentru două persoane, cu mâncare și băutură și cafele și ceaiuri (știți voi, în concediu te dedai la mai multe :D), am plătit în cele 3 dăți când am mâncat la restaurant cam 200 lei. Nu are rost să vă spun cam cât a fost berea mea din toată distracția, da? :))
La asta mai trebuie să puneți 60 de lei, cu care am plătit pentru două excelente meniuri pescărești, gătite de tanti Jeni la coliba pescărească din Deltă a lui nea Gigi, întâmplare despre care vă raportez mai jos, la un alt capitol :D
Deci, bref, mâncare și băutura ne-a dus în jurul a 260 de lei.
–––––––-
Personalul
Nota – 8
Exact în tonul a ceea ce v-am spus la capitolul ”Cazare și facilități”, adică totul ok, nici prea-prea, nici foarte-foarte. Cu un plus pentru fetele de la restaurant, care intrau în glume cu noi, fără să sară calul și care chiar ne făceau recomandări bune în ceea ce privește ce ar merita să mâncăm sau nu.
Apropo de asta, în seara în care ne-am plimbat prin oraș (vezi mai jos, la alt capitol), m-am întors rupt de sete. Și de serviciu era una din fetele cu care – hai să îi zic așa – ne împritenisem. Am rugat-o să îmi aducă repede o bere. Mi-a adus. Și abia ce a ajuns la bar (distanța era de vreo 15 m), că a și tresărit când m-a văzut că vin înspre ea cu sticla de bere în mână.
– S-a întâmplat ceva cu berea?, mă întreaba ea cu glas domol.
– Pai da, ceva grav: s-a terminat. Mai vreau una (spre ușurarea și izbucnirea în râs a stimabilei :D)
–––––––––
Bun, recapitulăm, cu calificative și cu costuri experiența mea de #WeekendDeRomânia în Tulcea.
Calificativ cumulat pentru experiența mea în Tulcea: 8,5. Cu mențiunea că – repet – vizita în Deltă ia lejer nota 10 cu steluță!
Costuri totale experiență Tulcea (în condițiile prezentate mai sus): 1.110 lei.
Cam asta a fost, dragilor. Sper că v-am dat niște informații care vă spun de folos. Și care să vă dea idei :)
27 thoughts on “Ce poți face în Tulcea #WeekendDeRomânia”
Faină excursie. Deși mi-am propus, se pare că nici anul acesta nu voi ajunge în Deltă :(
Colega, să faci cumva să ajungi. Strângi din buzunar tot anul #dacae și oferă-ți o excursie în Deltă :)
Am citit cu mare curiozitate despre experienta dvs. avuta in Tulcea, orasul meu natal.
Ma bucur enorm ca v-a placut, frumoase cuvinte care transmit.
Iar domnul Paul Vasiliu, este un adevarat mester in tot ce face prin atelier. Dovada, barca Halmyris.
Mă bucu că ai zis de Paul Vasiliu, căci am tot auzit de la o grămadă de lume despre domnia sa și vreau ca, data viitoare când ajung în zonă, să îi fac o vizită. De lucru, firește :))
Cam bine :) Mi-ai facut iar pofta de Delta. Am fost doar o singura data, dar cu siguranta n-a fost ultima :) Spor!
Colegu, poate face un #DeltaBlogMeet dacă tot am făcut un cap de pod acolo, cum ar veni :))
Foarte faine informatiile si utile mai ales ca in cateva saptamani trebuie sa tragem o fuga prin Delta ca sa eliberam in salbaticie pescarusul pe care il avem sub tratament. Gasit bolnav, dus la veterinar, tratat, vindecat (speram) si in cele din urma eliberat. Si ne dadeam de ceasul mortii ca nu stiu pe nimeni pe acolo si cineva trebuia sa ne duca intr-un loc cu multi pesti (pe care chiar si cioc al nostru sa-i poata pescui) si intr-o comunitate de pescarusi ( ca sa invete sa supravietuiasca de la ei). So thank you!
Mă bucur din două motive: 1. că am putut fi de folos 2. că am cititori așa ca voi. Respect!
Data viitoare sa faceti si o vizita pe la manastirea Celic Dere sau Cocosul, sunt zone frumoase, cu istorie si incercati si bratul Sf Gheorghe la mare, e altceva. Nu ai sa ma vrei sa pleci!
Și înainte sa plecați sa va faci aprovizionarea cu legume și fructe din piețe, sunt cu minim 30% mai ieftine ca la Bucuresti.
Știu ce zic, sunt născută și crescuta în Tulcea :)
Pingback: Ce poți face la Gura Portiței și cât costă #WeekendDeRomânia
M.ai convins, anul viitor bifez 2 zile, apoi plec la mamaia la plaja (ca acolo ma duc mereu)
În urma articolului tău l-am contact pe Mihai pentru o excursie în Deltă, iar experiența alături de el a fost super hazlie. Pălinca oferită de Mihai ne-a uns sufletele, dar în același timp ne-a și înmuiat puțin picioarele :)
Mâncarea tradițională de la nea Gigi și tanti Jeni am mâncat-o cu nesaț…un singur cuvânt o descrie ”magnifică” :)
În final a fost o excursie ce a meritat pe deplin, iar pentru asta îți mulțumesc pentru articol și recomandare.
Mă bucur tare mult că v-a plăcut! Beau o bere în cinstea voastră :))
Luni voi pleca in Delta, la Sfantu Gheorghe. Imi este foarte utila postarea ta, avand in vedere ca am mai fost o singura data in Delta si nu prea sunt incantata de plimbare si tinand cont de arahnofobia mea. Imi este teama de paianjenii care vin sa manance tantari! :) Deh, fiecare cu pasarelele lui.
In schimb, se pare ca trebuie sa dam de tanti Jeni! Stii cumva cum o putem gasi mai usor, ca sa nu batem tot satul in cautarea ei?
Multumesc!
Păi stai să vezi că eu duminică mă întorc din Sfântu Gheorghe, poate îți mai dau motive să zici că ți-am spus ceva util :)) Chiar dacă o să citești acele rânduri când o să fii acolo :))
Cel mai bine ar fi să îl suni pe Mihai, el știe cel mai bine cum să ajungi la tanti Jeni. Dacă vrei îți dau numărul lui pe mail :)
Salutare! Cum e vremea? Se merita sa mai plecam in conditiile astea? Daca ploua, am inteles ca nu prea ai ce face pe acolo…sper insa sa scapam de ploi si de temperaturile astea de toamna.
Astept numarul lui Mihai totusi, ca poate…cine stie…apare soarele si pe strazile din Delta! :)
Multumesc!
Pingback: Recomand RowmaniaFEST celor care nu și-au făcut program pe final de august - Cristian China Birta
Buna dimineata
si eu am citit articolul excursia e decrisa superb barca sau poate are alta definitie mi se pare stabile si are si acoperis noi o perechie suntem pe19 may in tulcea organizat avem ozi
va rog daca pute ti sami dati numarul de telefon sunt foarte interesata
multumesc
Mamon Medy
Vă dau pe mail numărul căpitanului :D
Si eu,proaspat abonat al blogului dvs.as dori nr.de telefon al D.lui Mihai.Felicitari ppentru postarea despre Tulcea si Delta Dunarii.Puteti da nr. de telefon pe adresa de e.mail alexandruotetea@yahoo.com.
Buna ziua,
Pare foarte frumos itinerariul pe care l-ati facut, drept urmare mi-ar placea nespus de mult sa-l fac vara aceasta. Imi puteti spune, va rog, numarul de telefon al lui Mihai Giurgiuveanu?
Multumesc,
Ioana
(0743) 633 923 Nr de tel al lui Mihai. Am fost cu el in 2016 si m-am intors si acum in 2018. Acelasi traseu, aceeasi palinca, aceeasi tanti Jeni, aceeasi mancare. Doar costurile s-au schimbat putin. 100 lei/persoana excursia + 40lei/pers masa.
Merg in delta o data la 2 ani, doar pt ciorba si caras prajit. 🙂
Hello,
Foarte faina descriere, chiar daca din 2015 :)) probabil ca lucrurile sunt tot asa, ca partea misto (oarecum) a zonelor uitate ale Romaniei este ca lucrurile nu se prea schimba radical. Am gasit pe nenii cu tururile de Delta in adresele mentionate de tine, insa ma uit si vad ca au mai multe pachete.
Ai idee excursia voastra cum se numea? Tur Sulina all day sau.. all day Letea? Nu imi dau seama care dintre cele ce apar la ei pe site poate sa fie cea descrisa de tine. Unele nu au mentiunea unui pranz sau ceva asemanator, si daca nu bag ciorba de peste si PESTE in Delta, o sa vin inapoi cu bube la gura, de pofta :))
Merci anticipat!
Multam! Nu cred ca s-au schimbat multe, intre timp am mai facut niste (multe) ture prin zona :)) Nu mai stiu cum sa numea excursia. Cel mai bine suni si intrebi. Si, oricum, poi negocia o chestie mai customizata, ca sa ii zic asa. Adica, daca vrei ceva anume, zici. Si Mihai sigur are variante pentru tine :)
Atâtea calcule pe câțiva lei sunt obositoare. La fel oamenii care cred despre ei ca sunt simpatici…
Acești câțiva lei, cum îi numiți, sunt mulți lei pentru mulți români. De aceea le-am făcut. Ca să ajute. Și sunt sute de oamenii care au apreciat aceste calcule și nu li s-au părut obositoare. Cât despre partea cu simpăticoșeia, așa este, aveți dreptate.