Nu ştiu alţii cum sunt (dap, am citit şi eu forţat în şcoala generală amintirile din copilăria lui Ionică :D), dar eu sunt mare fan al chestiilor agăţătoare. Dar nu de alea cu „VEZI AICI” ca să „RĂMÂI PROST”, ci cele care au – cum să îi zic io să nu par prea ntelectual… – substanţă. Cele care conţin substanţa cu pricina în sine (no poftim, că tot am dat una de asta mai ntelectuală…).
Titlul unei cărţi este o astfel de „substanţă”. Aşa că atunci când, aşa cum a făcut Leonard Ancuţa, dai titlul „Sunt un curv„, cumva ai reuşit să intromisionezi cârligul ăla agăţător şi să faci lumea măcar să se uite un pic mai atent la chestiunea în cauză.
În plus, pentru că lumea noastră este (deşi nu prea realizăm acest lucru la adevărata sa valoare – posibil subiect de detaliat şi dezbătut…) este o lume în care suntem mitraliaţi de emailuri, în momentul în care între cele 137 de emailuri pe care le primesc într-o zi (atâtea primesc, pe verificate; şi nu mă refer la spamuri and shit, ci doar la emailurile valabile, ca să zic aşa), un astfel de titlu îţi sare în ochi. Iar asta nu este puţin lucru, parol.
În plus – din nou – pe o piaţă a cărţii cu jdemii de titluri pe centimetru pătrat şi în contextul în care avem din ce în ce mai puţin timp pentru citit (bine că sunteţi voi şmecheri şi la voi nu e aşa…), faptul că un titlul îţi atrage atenţia este o micuţă bătălie câştigată în marele război livresc (duamne, câtă poezie musteşte în feng shuiu-mi…).
Mă rog, cum ziceam, asta funcţionează în cazul meu, nu ştiu alţii cum sunt.
Aşa, la prima vedere, nu aş putea spune că ce am aflat despre personajul Saty se pupă masiv cu ce îmi place mie să citesc (aveţi mai jos prezentarea pe scurt, primită de la autor sau de la PR-ul său, nu ştiu să vă zic exact şi nici nu are importanţă mare asta). Căci faze de astea cu ne tăiem venele că plouă afară nu prea sunt pe felia mea, ca să nu zic mai mult :D Dar, repet, simplul (dar atât de masivul) fapt că mi-a atras atenţia cartea asta şi că, pe undeva, mă face măcar să mă gândesc că ar putea exista o posibilitate să mă apuc să o citesc este o victorie. Mică, desigur, dar victorie.
