Pe scurt: Am încheiat „Săptămâna bloggerului sustenabil„, un experiment în urma căruia am şi economisit bani, dar muuuuult mai important este că mi-am schimbat comportamentul de consum, ceea ce, fireşte, pe termen mediu şi lung înseamnă mai mulţi bani economisiţi şi o implicare mai mare în protejarea mediului.

Pe lung: Vă spun din start că mi-e oarecum (ca să nu zic masiv…) greu să recunosc faptul că, atunci când Unilever şi Insights360 mi-au propus acest experiment, nu am crezut că mă va afecta atât de tare. Sigur, ştiam că ceva – cât de cât acolo – se va lega de mine, dar nu credeam că o să mă lovească atât de puternic şi că – o să tot zic asta, vă avertizez de pe acum! – o să mă facă să îmi schimb comportamentul de consum şi să devin fan al conceptului de sustenabilitate aplicată (nu teorie din manuale). Eram curios să văd ce şi cum, desigur, căci tare îmi plac provocările şi, mai ales, modul în care reuşesc să le fac faţă. Dar rezultatele au fost mult peste aşteptările mele. Şi mă bucur de foioioioi că a fost aşa. Să vă explic de ce.

Obiectivul acestui experiment, aşa cum l-am înţeles eu, fireşte, a fost nu neapărat să bifez, la finalul săptămânii, ceva succese inimaginabile, ci să îmi schimb comportamentul de consum. Capitol la care, cu deosebită mândrie patriotică personal, am făcut un progres remarcabil! Nu glumesc, nu o dau pe caterincă sau ceva, pentru că este fix adevărul: am reuşit să îmi schimb comportamentul de consum, atât în ceea ce priveşte mâncarea, cât şi în ceea ce priveşte consumul de apă. Iar asta – ia uitaţi-vă un pic la voi şi fiţi sinceri – este extraordinar de important când vine vorba să devii sustenabil (în accepţiunea pe care am dat-o aici).

Sigur că şi la nivel de economisit bani progresul faţă de săptămâna anterioară, când ne-am monitorizat cheltuielile, a fost unul enorm. Adică de la cei 60 de lei, despre care v-am spus că i-am cheltuit degeaba, practic, odată cu mâncarea aruncată, în săptămâna experimentului am avut ceva gen 7 lei. Şi ăia calculaţi cu indulgentă, adică mărind suma în sus. Adică 7 lei aruncaţi la gunoi, care au provenit mai mult din nişte bucăţi mici de şunca lăsate cam prea mult pe afară (m-am enervat din cauza asta, recunosc, dar am învăţat ceva), cam 1 cană de lapte rămasă după ce au mâncat copiii cerealele (ştiţi voi, o pastă de aia colorată bleah…), nişte resturi de roşii, ceapă şi salată (cam oxidate, de aia) şi câteva bucăţi de coji de pâine. Atât. Adică un progres teribil faţă de săptămâna anterioară, când am aruncat… dar vă rog să nu mă mai puneţi să îmi aduc aminte, căci iar mă enervez…

Dar, repet, dincolo de acest progres financiar, muuuuuult mai important este că m-am pus pe şina corectă #cumarveni pe partea de consum de mâncare. Sau, altfel spus, pe partea de reducere masivă a cantităţii de mâncare aruncată.

Un test extrem de important pentru mine o să fie perioada asta de sărbători. Când nu neapărat că mâncam mai mult (se întâmplă asta, evident), ci simţim nevoia să cumpărăm mai mult decât avem nevoie. Dintr-un impuls de ăla să fim darnici cu noi sau ceva. Aşa că, mergând pe linia de schimbat de comportament, aceasta o să fie mare provocare pe care mi-o dau singur în această lună decembrie: să fiu la fel ce cumpătat când cumpăr cele trebuincioase, ca să nu îmi pară rău (tradus: să mă enervez masiv) că iar o să arunc multă mâncare (aşa cum, hai recunoaşteţi, se întâmplă an de an de sărbători).

Dacă pe partea de mâncare, pot să raportez că am fost brici, pe partea de reducere a consumului de apă nu prea am performat. Sigur, pot exista explicaţii (am avut şi nişte oaspeţi, printre altele), dar per total am reuşit o reducere cu doar 9% a consumului de apă. Adică, tradus, o nimica toată faţă de ce mi-am propus. E drept, însă, că faţă de consumul de mâncare (pe care noi, ca adulţi, îl controlăm), când vine vorba de consumul de apă trebuie să îşi intre şi copiii în rutină alături de noi. Iar aici mai avem categoric de lucru. Oricum o să revin cu o postare în care vă prezint concluziile separat. Căci şi pe partea asta am tras multe învăţăminte.

No bun, acestea fiind spuse, aveţi mai jos ceea ce consider eu a fi „Decalogul celor care vor să cheltuiască mai puţini bani pe mâncare”. Cu menţiunea că ideea este nu să economisim bani pentru că ne apucăm să cumpărăm cele mai ieftine (de multe ori cele mai naşpa, desigur) produse, ci să cumpărăm produse bune, gestionate cu cap. Şi cu altă menţiune că totul este scris într-o notă foarte personală, adică un fel de sfaturi de la mine pentru mine :))

Este, de fapt, o combinaţie între sfaturile primite de la Unilever, pe care s-a bazat întregul experiment de succes, de altfel, recomandări de la prieteni „păţiţi” şi ce am mai găsit eu pe net. Socot că merită  să le citiţi un pic, să cugetaţi asupra lor şi, dacă vi se par ok şi că ar putea ajuta lumea, să le răspândiţi ca să audă cât mai mulţi despre ele.

1. Fă o planificare săptămânală a meselor familiei

a. Începe prin a monitoriza consumul săptămânal, ca să ştii cam cum staţi şi ca de ce o să aveţi nevoie în săptămâna următoare.

b. Informează-te, compară produsele şi preţurile. Sigur că este un pic de muncă faţă de sistemul „ai intrat, ai luat, ai plătit, te doare la bască în rest„. Dar este un prim pas major către schimbarea comportamentului.

c. Vedeţi să fie echilibrată şi diversificată alegerea, pentru că altfel rămâi cu chestia aia enervantă de parcă nu eşti sătul sau îţi lipseşte ceva, aşa că te apuci să mănânci. Fără să rezolvi chestiunea cu foamea, fireşte, doar să consumi mai mult decât ai avea, de fapt, nevoie.

2. Întocmeşte o listă de cumpărături. E mult mai uşor aşa, cu lista. Başca faptul că te ţii de listă – foarte important! – nu tot arunci în căruciorul ăla încă 7896 de produse, nu pentru că ţi trebuie conform planificării de la punctul 1, ci pentru că ţi-au făcut ţie cu eticheta, ca să nu zic cu ochiul.

a. Legat de cumpărături, poate că te bagi şi la nişte cumpărături online, sunt ceva variante pe piaţă, merită măcar testate.

b. Sau să te uiţi la promoţii, pentru că unele sunt chiar ok, la produse chiar bune.

c. Sau analizezi şi brandurile proprii ale magazinelor, unele la acelaşi nivel de calitate ca alte branduri consacrate, dar mai ieftine.

d. Sau să te interesezi de cardurile de fidelitate. Dacă tot ştii că 90% din cumpărături le faci de la supermarketul de lângă tine, de ce să nu profiţi? Că oricum dai banii acolo.

e. Încă ceva, teribil de important: nu merge la cumpărături pe stomacul gol, pentru că ai imense şanse să te transformi într-un haplea de ăla de ar vrea să bage la burdihan şi aia şi aia şi aia şi aia.

3. Congelează mâncarea care rămâne

a. Dacă v-a plăcut atunci când aţi gătit-o, o să vă placă şi după ce o congelaţi. Bine, e drept că nu are acelaşi gust şi aceeaşi consistenţă ca atunci când este proaspătă, dar zău dacă este de aruncat, e chiar păcat să faceţi asta.

b. Plus că – ehe, de câte ori ni se întâmplă – atunci când vii rupt acasă şi nu ai nici chef şi nici timp să te apuci de gătit, ai scos mâncare congelată, ai încălzit-o un pic şi ţac, pac ai rezolvat şi foamea şi şi îţi pare bine că ai decis să fii sustenabil şi nu ai aruncat-o atunci :D

4. Găteşte cu resturile de mancare rămase

a. Se pot face nişte mâncăruri de mare angajament aşa. Căutaţi pe google, o să vedeţi că sunt multe, multe reţete. O să fiţi surprinşi de ce o să găsiţi, de ce combinaţii se pot face.

b. Ca să nu mai spun că e şi distractiv, îţi pui la bătaie creativitatea. Iar dacă ai copii şi îi implici şi pe ei în acest joc, ehe ce frumoasă modalitate de a petrece timp împreună şi de a le şi preda lecţia sustenabilităţii aplicate :)

5. Găteşte cât mai mult în casă în casă

a. Porţii potrivite, vă rog, nu spargeţi maţele #casăzicaşa. Şi asta este o parte importantă a schimbării comportamentului de consum, să îţi pui un pic de opritor când faci porţiile. Căci senzaţia aia de ghiftuială nu e bună de nici o culoare, dar de nici una (nu insistam aici, căutaţi pe google, sunt specialişti care vă dau argumente că aşa este cum spun eu).

b. Găteşte împreună cu familia. Dacă ai reuşi ca fiecare pregătire de masă să fie un moment în care toată familia participă, ai câştigat enorm! Lasa faza cu sustenabilitatea, lasă faza cu economia de bani, ce câştigi este faptul că puteţi petrece nişte momente splendide, iar asta înseamnă în primul rând familia, nu-i aşa? :)

c. Îmi vin în minte cuvintele unui nutriţionist pe care am avut ocazia să îl cunosc odată în Madrid şi care mi-a spus „a family that eats together, stays together„. Ce frumos… O familie care mănâncă împreună, stă împreună (pentru multă vreme).

6. Mergi, bre, la piaţă!

a. Ai produse proaspete, diversificate şi ieftine.

b. Dacă vrei mai multe argumente ca să mergi la piaţă, ceva nu e în regulă cu ce faci pe partea asta de alimentaţie, zău…

7. Cumpără mai multe produse odată

a. Mă refer la produse gen ulei, zahăr, orez, faină, care au termen de valabilitate mai mare şi care pot fi depozitate în condiţii normale, adică nu la rece, ca să îţi ocupe loc în frigider.

b. Există multe locuri de unde poţi să cumperi pe sistemul en gros, trebuie doar să le identifici şi să compari preţurile. Iar dacă mai prinzi şi o perioadă de promoţii, ăla eşti.

c. Suma pe care o plăteşti o dată este mare, sigur. Dar calculează raportat la perioada pentru care o să îţi ajungă aceste produse şi o să vezi că, pe medie per produs, ieşi mult mai ieftin decât dacă le cumperi pe rând. Şi calculează şi economia pe care o faci aşa, s-ar putea să te surprindă rezultatele.

8. Fii şmecher şi fă-le copiilor un hamburger sau o pizza de casă. Hai să nu o dăm pe după corcoduş şi să acceptăm că ne cam place (şi nouă, şi celor mici) să mai dăm atacul din când în când la astfel de produse – să le denumim generic fast food. Aşa că mai bine să le facem în casă, cu ingredientele pe care le vrem noi şi după reţeta pe care o vrem noi. Şi poate îi implici şi pe pitici în isprava asta, o să li se pară muuuult mai gustos decât în altă parte :D

9. Cultivă acasă ceva. Un pătrunjel, un leuştean, ceva acolo. Poate să o facă oricine. Nu mă refer la cultiva 34 de ari de teren agricol. Dar într-un ghiveci mai măricel poţi să faci asta, lângă fereastră  sau pe balcon. Iar senzaţia de a rupe o frunză de pătrunjel proaspăt cu mânuţa ta şi de a o pune aşa proaspătă în mâncare este de mare, mare angajament :)

10. Pune-ţi merinde. Dap, fă-ţi pachet de acasă. Sigur, vorbim aici despre o schimbare de comportament, vorbim aici despre a da la schimb comoditatea cu care comandăm ceva şi ne vine fix în bot sau lejeritatea cu care mergem la restaurant/cantină/fast food în pauza de prânz pe munca pe care o presupune făcutul de pachet, transportatul de acasă înspre birou şi de la birou înapoi acasă, precum şi spălatul caserolei, faze de astea. Adică muncă. Adică exact ce vă spuneam: schimbat de comportament şi dorinţa de a fi sustenabil.

Acest a fost Decalogul meu, stimabililor. Dacă v-a plăcut sau l-aţi considerat cât de cât de ajutor, puteţi să îl daţi mai departe, să audă cât mai multă lume despre el şi, cine ştie, poate îşi schimbă şi alţii comportamentul de consum :)