Săptămâna trecută v-am lansat invitaţia de a participa la experimentul 2.o intitulat „Săptămâna bloggerului sustenabil„. Şi anunţam că vom încerca să simţim pe pielea noastră #cumarveni faza cu sustenabilitatea, nu din carţi şi din teorie. Pentru că în săptămâna care urmează vom aplica nişte recomandări primite de la Unilever, care ne vor ajuta să devenim sustenabili. Sau, cel puţin, aşa sperăm că va fi :))

În esenţă, faza cu sustenabilitatea (după ce am făcut nişte research pe partea asta şi am dat la o partea mult bla bla) înseamnă, după mintea mea de om care a văzut nişte lucruri la viaţa lui, fix două lucruri: 1. economisim bani 2. protejăm mediul. Sigur că este mult mai complexă de atât chestiunea în cauză, dar simplificată la maximum şi uitându-ne la cămaşa noastră de consumator (căci asta ne este cel mai aproape de piele, desigur) cam asta este.

Unilever şi agenţia 360Insights au realizat, de altfel, un experiment social, care exact asta ne arată, că 7 familii de români (cu caracteristici diferite din toate punctele de vedere) au reuşit, după ce şi-au însuşit recomandările primite, să facă – în medie – o economie în bani de aproape 20% la bugetul pentru mâncare (mie mi se pare enorm!) şi o economie la apă de până la 8 mc (o mare realizare şi asta!). Deci se poate. Şi asta vrem să arătăm şi noi, cei care ne-am înhămat la acest experiment 2.0.

Cel mai important lucru pe care l-am observat eu când am monitorizat, în săptămâna ce a trecut, la nivel de familie, cam cum ne gestionăm mâncarea şi apa a fost că nu facem greşeli majore. Sigur, sunt foarte multe lucruri care ar putea fi îmbunătăţite (aceasta este, de fapt, pariul meu în acest experiment), dar per total suntem chiar ok. Aşa, pe căprării, am observat următoarele:

1. Faptul că ştiam că fac parte din acest experiment m-a făcut din start să fiu mai atent cu consumul de apă şi cu cumpărarea mâncării. De aceea zic: este foarte important să intri în mindsetul că vrei să faci o treabă, nu doar să te prefaci că o faci, simpla idee că ai treabă te pune pe drumul cel bun, vă asigur.

2. Mi-am dat seama că ieşitul din rutina de consum este cel mai mare duşman al acestui experiement. Pentru că după ce te-ai obişnuit să speli vasele, să zicem, într-un anumit fel (şi cam consumator de apă, recunosc…) este foarte greu să zici „hooooo!” şi să încerci să faci altfel.

3. Am rămas uluit de câtă mâncare aruncăm. Bine, la nivel de ce am văzut în cazul altora, noi ca familie stăm excelent. Dar tocmai de aceea, dacă noi, cei care stăm foarte bine aruncăm atât de multă, aiaiaiaiaiai, că mă doare sufletul când mă gândesc la risipa asta… Nu o să vă dau cantităţi şi felurile de mâncare pe care le-am aruncat, dar vă spun doar atât (căci, ştiu, asta ne doare cel mai tare): am aruncat la gunoi, odată cu mâncarea, vreo 60 de lei. Nasol.

4. Am calculat mâncarea aruncată mai sus raportat la cât am dat pe ea. Căci, după mintea mea, aia este ideea de bază: să nu mai dai aşa mulţi bani pe mâncare, dacă ştii că ajungi să o arunci. Adică o planificare mai mare a cumpărăturilor şi o organizare mai bună a mesei.

5. La partea de consum de apă, tot ce am făcut a fost să monitorizez cât am consumat. Plus că o să mă uit un pic şi pe săptămânile din urmă şi o să fac o medie de consum săptămânal. Aşa mi se pare ok, ca să am un termen de comparaţie cât mai bun atunci când, la finalul săptămânii în curs, voi compara rezultatele.

În cadrul experimentului social realizat de Unilever şi agenţia 360Insights, familiilor participante li s-au oferit mai multe recomandări, de care să ţină seama pentru a deveni sustenabile. De altfel, tocmai pentru că au respectat aceste recomandări au reuşit să facă acele economii în bani de aproape 20% şi câţiva metri cubi de apă. Aşa că îmi fac şi eu datoria să vi le comunic. Şi, fireşte, să încep să le aplic şi eu. Cu menţiunea că o să revin cu chestiuni detaliate pe fiecare recomandare în parte, îndelung asezonate cu nişte păreri personale şi mini-studii de caz :D

Recomandări pentru reducerea cantității de resturi alimentare aruncate

1. Faceți o planificare săptămânală a meselor familiei
a. Decideți ce veți găti pentru a stabili exact ingredientele și cantitățile de care veți avea nevoie
b. Estimați numărul de mese, eventual gustări, pe care le veți avea în săptămâna următoare

2. Întocmiți o listă de cumpărături
a. Cumpărați doar produsele de care aveți nevoie
b. Monitorizați produsele care sunt pe terminate

3. Congelați resturile alimentare – nu le aruncați, le puteți folosi ulterior, economisind astfel timp, bani și resurse

4. Gătiți cu resturile de mancare rămase – există o multitudine de rețete care vă pot ajuta să fiți creativi in bucătărie și să nu aruncați mâncarea rămasă.

Recomandări pentru reducerea consumului de apă

1. Faceți dușuri scurte, durata optimă a unui duș este de 4 minute

2. Învățați modul corect /eficient de a spăla vase și rufe (planificarea unei zile/săptămână pentru spălarea hainelor), dar și de a vă spăla pe dinți (spre exemplu, trebuie să opriți apa în timpul periajului)

Aş mai zice, aşa ca să punem în perspectivă chestiunea, că un studiu Unilever desfășurat în România în acest an arată că 42% dintre respondenți aruncă frecvent (săptămânal sau zilnic) la gunoi mâncarea consumată acasă, adică per total cam 5 milioane de tone. Repet: 5 milioane de tone de mâncare se aruncă în România. Pe an. Ceea ce este trist. Pentru că se poate evita o astfel de risipă. După cum – sper… – vom demonstra la finalul acestui experiment.

Tristeţea este şi mai mare dacă ne uităm la nivel de UE, unde în fiecare an sunt aruncate 90 de milioane de tone de alimente (cca. 180 kg./locuitor). Mai mult, conform cifrelor publicate de Comisia Europeană, gospodăriile, restaurantele și supermarketurile aruncă în prezent până la 50% din mâncarea bună de consum. Problema risipei de resurse a ajuns și în atenția Parlamentului European, care a solicitat adoptarea unor acțiuni ce vor duce la înjumătățirea risipei de mâncare până în 2025 și declararea anului 2014 Anul european de luptă împotriva risipei de alimente.

În cazul apei, la nivelul întregii planete, doar cam 2% din toată cantitatea de apă a planetei este apă dulce, iar cererile concurente pot duce, până în 2030, la un deficit estimat al aprovizionării cu apă pe plan mondial de 40%. Conform unui raport publicat de Comisia Europeană, creșterea populației și nevoile concurente ale consumatorilor de apă vor duce la o creștere a cererii de apă la nivel mondial cu 35-60% până în 2025, cu posibilitatea dublării până în 2050. Aşa că fiecare litru de apă economisit (mai pe româneşte „salvat”) contează enorm, dacă este să ne uităm la the big picture. Din care şi noi, aşa mici cum suntem, facem parte.

Mulţumesc bloggerilor care au acceptat provocarea mea şi care au anunţat deja că participă la experiment şi îmi exprim pe această cale speranţa că o să devenim toţi sustenabili, măcar cu un milimetru mai mult :D

Bloggerii care şi-au anunţat participarea sunt: Georgiana, Alexandra, Zolty, Mădălin, Răzvan, Daniel, Robert, Lucian, Cătălin. Mai am câteva „promisiuni”, să sperăm că o să se confirme şi că o să avem mai mulţi bloggeri care îşi doresc să devină sustenabili, aşa că această listă cu bloggeri este în curs de actualizare. Reamintesc faptul că am zis să ofer bloggerului care va câştiga această provocare şi un premiu, adică un loc în tabăra 2.0 realizată sub egida Comitetului Comentatorilor pe Chinezu.eu, adică un weekend alături de încă alţi 12 bloggeri plus je, fireşte :D