V-am spus că am început o serie de „mulţumesc-uri”, în care dau un pic din coracon şi vorbesc despre oameni care au fost foarte importanţi pentru mine (şi sunt încă) în toţi aceşti ani de aventură blogosferică. După primul episod, unii mi-au spus ceva de genul că nu e bine să mă deschid aşa, că mă arăt că sunt slab, că trebe să project an image de Gigi Duru, că lumea e rea şi aşa şi pe dincolo. M-au pus pe gânduri oamenii ăştia. Nu pentru că o să îmi schimb eu abordare, dă-i pace. Ci pentru că nu pot înţelege o astfel de atitudine.
Adică să te arăţi altfel decât eşti? Şi câştigi ce făcând asta? Chiar crezi că pasă lumii la modul absolut cât de Gigi Duru eşti tu atâta vreme cât ţie nu îţi pasă de lume şi pui un zid între tine şi ea? Chiar crezi că dacă spui, din când în când, un „mulţumesc” din suflet unor oameni alţii o să te considere un pămpălău? Şi, chiar dacă ar fi aşa, de ce îţi pasă ce cred astfel de oameni? Serios, în momentul în care simţiţi că a spune „mulţumesc” este un efort care necesită o strategie acerbă şi o implementare gen proiect SAPARD, atunci să ştiţi că ceva nu e în regulă cu voi…
În fine. Data trecută vă spuneam despre Manafu. Astăzi vă vorbesc despre o adevărată forţă a naturii şi a businessului :))
Marta Uşurelu. I-am spus în multe feluri de când o ştiu. Dictatoare, Şefa de trib, Hitler. Dar de fiecare dată cu mult drag. Căci nu are cum să nu îmi placă la modul corespunzător stilul ei direct şi fără „garnitură”, un stil de om care face lucruri şi le face foarte bine. Este extraordinar ce a reuşit să realizeze cu Revista Biz. Este de referinţă implicarea sa în ceea ce generic am putea numi promovarea blogosferei cu seria Social Media Summit prin ţară şi cu implicarea activă a blogerilor la toate evenimentele organizate de echipa Biz.
Dar nu la partea de business, profesională vreau să mă refer eu astăzi. Adicăm mă rog, trebuie să vorbim şi despre asta, căci a vorbi despre Marta fără să atingem acest aspect este precum am vorbi de bere fără să menţionăm spuma. Adică se înţelege ce spunem, dau nu are acelaşi gust :)) Ci la ce fel de om este Marta.
Ce am invidiat mereu la Marta (dap, ăsta e cuvântul, mi-l asum şi merg cu el înainte, cu menţiunea că este o invidie care mă ambiţionează :D) este acea calitatea pe care foarte puţin oameni o au de a strânge în jurul lor oameni de mare, mare ispravă. Iar echipa Revistei Biz este una de viz dacă îmi permiteţi jocul de cuvinte :)) E chiar enervant (dap, ăsta e cuvântul, mi-l asum şi merg cu el înainte :D) să vezi că s-au strâns toţi aceşti oameni de mare angajament acolo, iar în alte părţi dai de nişte unii… :))
Cu Marta este foarte simplu să discuţi, un alt lucru care îmi place la ea. Discuţia, de regulă, începe brusc şi se termină la fel. Şi durează cam 17 secunde. Şi se întâmplă cam ceva de genul „chinezule, avem treaba. Trebe să faci X şi Y. Joi de la 17.00. Hai pa!” :)) Numai că – şi aici vine partea în care iar primeşte bulină roşie – ştie când să îmi ceară de astea şi mai ales ce să îmi ceară, în aşa fel şi în aşa context încât nu am cum să o refuz. Iar asta, dragii mei, este o adevărtată artă :D
Aşadar, mulţumesc Marta.
Pentru că ai avut încredere în mine şi m-ai încurajat să fiu cât de „nebun” vreau.
Pentru că ai fost printre primii oameni care ai zis „măh, tu eşti bun să vorbeşti la evenimente” :))
Pentru că tragi de mine să fac şi mai mult şi mai mult şi mai mult :)
Pentru că pui umărul la dezvoltarea blogosferei şi a bloggerilor.
Pentru că ai reuşit să îţi faci o echipă minunată.
Pentru că Spiderman este minunat!
No bun, acestea fiind spuse, hai să revenim pe sistemul Martei, adică „lasă abureala, că AVEEEEEEEEM TREAAAAABAAAAAAAA” :)) Mai jos aveţi ce isprăvi organizează gaşca Revista Biz în următoarea perioadă. Şi la care, fireşte, sper să ne vedem cât mai mulţi :)
Retail Revolution, 27 februarie, Howard Johnson, Bucureşti. Eu nu mă pricep foarte bine la zona asta, aşa că mă rezum la a vă spune doar două lucruri: am încredere în ceea ce face Revista Biz, iar Claudiu mi-a spus de atâtea ori că abia aşteaptă evenimentul acesta încât nu are ce fi ceva nasol :))
Social Media Summit Bucureşti, 5 martie, Howard Johnson. Vă dau acest eveniment cu titlul de inventar, căci locurile s-au epuizat de ceva vreme :) O să am onoarea să fiu speaker alături de nişte oameni pe care îi respect sau, după caz, apreciez :))
Social Media Summit Iaşi, 15 martie, Hotel Europa. Grăbiţi-vă să vă înscrieţi, e gratuit, dar în limita locurilor disponibile. Şi acolo am onoarea de a fi speaker, alături de stimabilii de mai jos. Menţionez că, dacă toate merg aşa cum le-am plănuit, o să am de anunţat ceva fain la Iaşi :)
Vă mai spun doar să vă blocaţi în calendar următoarele date, căci ajungem pe la voi cu Social Media Summit :)
Sibiu, 12 iunie
Arad, 26 septembrie
Cluj-Napoca, 5 decembrie
12 thoughts on “În momentul în care simţi că a spune „mulţumesc” este un efort…”
Interesant! Eu unul nu am probleme cu spusul „Multumesc”, „Te rog” sau „Scuze”/”Iarta-ma”/”Imi pare rau”!
Chinezule… ne vedem la SMS Iași, tocmai ce am trimis email-ul!
Asta-i spiritul, cum s-ar zice :))
Sa speram ca limita locurilor disponibile nu a fost atinsa, caci tocmai am expediat si eu un mail. De inscriere, cum ce mail? :)
Multumesc pentru atat de multe lucruri bune despre care am citit ,,din cauza” ta
Macar atat sa fac si eu in blogosfera asta… :) Multumesc.
Ai dreptate !
S-au si epuizat invitatiile la SMS?
Ma bucur ca totusi sunt posesorul uneia. Cum s-ar zice ne vedem si la SMS Bucuresti :)
O parte dintre „femeile deţinătoare de bloguri” (ca să nu zic „bloggeriţe”) bifează prezenţa la Social Media Summit, Bucureşti. Inclusiv subsemnata. :))
mulţam. cel mai aproape de mine e sibiul! facem x în calendar…
Pingback: Social Media (Summit): crezi că nu mai ai nimic de învăţat?! | printreranduri.eu
Toate merg asa cum le-ai planuit? O sa anunti ceva fain la Iasi?