Hai să vorbim aplicat, aşa cum îmi place mie. Şi să ne uităm la reclama celor de la Chocolat.
Am rămas cu gura căscată după ce am văzut reclama. Căci nu se pupa de nici o culoare cu imaginea pe care mi-am făcut-o eu despre acest brand în interacţiunea mea cu el. Zic interacţiunea mea cu brandul pentru că:
– am trecut uneori pe lângă cofetăriile Chocolat şi chiar mi-a plăcut cum arătau
– mi-a plăcut campania lor umanitară de sărbători
– am primit de ziua mea mai multe produse făcute de ei din partea mai multor companii cu care am colaborat
– am ales ca tortul Marei să fie de la ei şi rezultatul, după cum puteţi vedea în foto de mai jos, a fost unul impresionant (şi teribil de gustos!)
Per total, era un brand care îmi era simpatic. Încă îmi este, căci ar fi dovadă de superficialitate să îmi schimb părerea doar după o astfel de întâmplare. Dar tocmai de aceea vă spun că am rămas cu gura căscată şi un gust amar (se potriveşte de minune expresia în acest context) după ce am văzut reclama asta. Moment în care am zic că merită să scriu textul ăsta (care era de ceva vreme în draft şi aştepta un caz care să fie luat ca exmplu…).
Hai să începem cu ce mi-a declarat Elena Prodan, PR-ul Chocolat, despre clipul în cauză: „Ne-am dorit un lucru şocant având în vedere că perioada de campanie a fost una foarte scurtă. Cei care au apreciat spotul au vazut un simţ al umorului, inclusiv din perspectiva unui tabu. Cei care nu au apreciat spotul trebuie să ştie că toţi suntem supuşi greşelilor.” Fair enough, zic. Şi de apreciat că am avut o reacţie din partea brandului. Căci, aşa cum ne învaţă experienţa, de regulă se adotă politica struţului.
Faptul că am întrebat brandul înainte de a scrie despre el este extrem de important, în mintea mea. Pentru că abia după ce afli ce are de spus un brand despre un anumit lucru poţi să îl înţelegi un pic mai bine, căci aduce o necesară punere în context. Desigur, trebuie să ai şi dispoziţia necesară şi răbdarea aferentă să aştepţi până primeşti un răspuns la solicitare şi să nu plezneşti din goana calului anumite vorbe mai răstite, ca să nu zic mai rău. Cred că dacă ai părerea celui despre care scrii (indiferent că este companie sau persoană) oferi plus-valoare postării. Şi transmiţi clar un mesaj că ai o atitudine profesionistă. Dacă o ai, desigur.
Bun, acuma să nu înţelegeţi că trebuie să renunţaţi la a fi subiectivi sau la a fi răi. Ba chiar dimpotrivă, faptul că sunteţi profi şi aduceţi printre argumente şi părerea celui criticat vă oferă o tracţiune mai mare la răutate, ca să zic aşa, pentru că aveţi credibilitate mai mare când aduceţi astfel de argumente. Comparat cu o înjurătură, spre exemplu, care, fireşte, ca orice expectoraţie 2.0, nu e este un argument, ci o mostră irefutabilă de nevolnicie semantică şi existenţială.
Aşadar, ca să concluzionez (cum spun cei care nu mai au ce spune :D), întrebaţi brandurile când vreţi să scrieţi despre ele. Nu tot timpul, fireşte, ci doar atunci când subiectul pe care îl abordaţi este unul fierbinte sau care necesită informaţii detaliate. Unele branduri vor răspunde, caz în care chiar veţi avea mai multă „carne” în ce scrieţi, altele nu, caz în care voi veţi fi cu conştiinţa împăcată pe principiul „eu am încercat„. Plus că – ascultaţi un blogger bătrân – nici nu ştiţi ce bine vă face o astfel de abordare la tenul relaţiei cu respectivele branduri :D
17 thoughts on “Hai să învăţăm 2.0 împreună: cum să scrii (uneori) despre branduri”
Eu tot șocată sunt chiar dacă PRul a reacționat.
Mai mare impact a avut tortul Marei decat reclama.
Oamneii fac niște dulciuri bune, cu retete bune, cu atentie si daruire…merg la un departament de creatie si iese ceva care nu are NICI o legatura cu retetele, laboratoarele sau zaharul pe care il folosesc.
Ioi!
In rest…luam aminte la ce ne-ai spus.
Eu i-am sprijinit in campania umanitara. Si chiar le apreciez eforturile chiar daca recunosc ca nu mi-au placut la nebunie produsele. Si tocmai pentru ca i-am laudat pentru aceea campanie nu am dorit sa imi exprim opinia legata de reclama. Dar alegerea ta este ceea corecta. Dat mail „Fratilor, imi place de voi dar uite asta e cu dus si intors. Ce ziceti?”.
uitam de unde plecam si ce inseamna blogul. din punctul meu de vedere, e ok sa imi spun parerea fara sa intreb, pentru ca din moment ce spui celor de acolo ca vei scrie, automat se va declansa incercarea de „cosmetizare” si imbunatatire a imaginii. Si stii foarte bine ce zic aici. Si uneori e recomandat sa nu ne avem bine chiar cu toate brandurile :) Prea suntem flower power de la o vreme incoace. Si riscam ca toata lumea sa zambeasca frumos iar unii sa scrasneasca din dinti si altii sa creada ca fac foarte bine ce fac, doar pentru ca nu au primit nici o critica.
Ceea ce numesti tu flower power eu numesc profesionalizare. Cat despre incercarea de cosmetizare, cum zici tu, vine la pachet cu intrebarea brandului. Problema nu e ca brandul incearca, ci daca lasi tu sa reuseasca.
Este o diferenta enorma intre a te avea bine cu toate brandurile si a fi profesionist in ceea ce faci pe blog.
discutia e mai ampla si mai complexa de atat. dar am convingerea ca o vom scoate la capat si pe asta, tot la bere. ca exemple anterioare mai sunt :))
Vorbim de cozonac, iar voi ajungeti tot la bere!?
:))
Tu, draga, nu stii ca ultimele studii arata ca berea merge excelent cu cozonacul? :))
:)) Absolut. Pentru asta, să trimită Chocolat niște cozonaci și să asigure cadrul în care să facă bloggerii o reclamă. :D
Si daca NU as fi crestin practicant, tot as zice ca e dovada de prost gust ce am cazut. Mai repede inghit idioteniile de reclame de la Catena decat asta.
Ca agentia a propus e ok, dar cum Dumnezeule a aprobat clientul asa ceva?
Se promoveaza ce? Ce trebuie sa inteleg vazand simulacrul asta?
Pe langa faptul ca mi se pare exagerat – si nici nu te caracterizeaza :) – sa vorbesti cu „idiotenii”, as preciza doar ca pentru Catena reclamele alea au fost mina de aur. Sigur ca din punct de vedere artistic, daca vrei, sunt niste da-i pace, dar reclamele trebuie sa vanda, in ultima instanta. Asa ca cea ce ti se pare idiotenie tie este perfect justificabil pentru brand. Asta incercam sa spun cu postarea, ca trebuie puse lucruruile in perspectiva.
Ideea luata in modul, de a intreba si pe Grivei mi se pare minunata si mi-e greu sa inteleg de ce nu ne gandim sa facem niste lucruri atat de simple, decat dupa ce ni le da cineva mura in gura. Chestia asta, de a da cuvantul si brandului, mi se pare nu numai o idee buna ci si un drept pe care l-ar avea „inculpatul” despre care scrii.
Totusi, eu daca zbor cu compania X si am o experienta proasta, mi-e greu sa cred ca cineva ma va baga in seama tocmai pe mine si imi va raspunde la intrebari. Dar ca experiment, merita sa incercam.
Sa stii ca este foarte important acel (uneori) din titlu. Pentru ca, evident, cand patesti o magarie cu un brandar fi culmea sa il intrebi „mah, cum comentezi ca esti de cacao?” :)) Eu vorbeam de cazurile normale, ca sa zic asa.
In general incerc sa discut in prealabil cu cei care au participat intr-un fel sau altul la realizarea reclamei. Nu neaparat cu oamenii „brandului”. Fac asta pentru ca mi se pare ok sa-mi fac un background, un making-of mental, al spotului pe care il vad/aud, nu neaparat ca sa-i consult daca e bine sau nu sa scriu ce cred eu ca trebuie sa scriu…
Intrebare: o reclama proasta face produsele mai putin bune? si in oglinda: o reclama buna face produsul de calitate? Ca daca un brand imi ofera servicii proaste, poa’ sa imi spuna in reclama si ca muta muntii si chiar sa ii mute. Pentru ca tu spui ca ai avut doar experiente pozitive cu produsele lor, iar pana la urma consumi produsele, nu reclamele.
Corect ce zici. Se potriveste si celor de la Catena, despre care zicea Val, cu care am avut doar experiente fara probleme. La fel si Chocolat. Tocmai de accea zic ca, daca tot este sa scrii despre, e chiar ok sa le ceri parerea.
Ne place sau nu ne place aceasta reclama ea si-a cam atins scopul … se vorbeste despre brand :)
Pingback: Reclamele stupide vand? - Concediaza-ti seful!