Da, ok, ştiu, numai la o postare despre textile nu v-aţi fi aşteptat acilea pe chinezu.eu. Dar ştiţi cum e viaţa, cam ca România, mereu surprinzătoare :D Aşa că rândurile de mai jos sunt o dovadă în acest sens. Căci sunt scrise de Adela Pîrvu, pe care am cunoscut-o când am fost la excelentul eveniment Electrolux Design Lab la Milano. Adela mi-a scris un foarte fain guest post despre o gală, care a emoţionat-o. Vă recomand să citiţi textul. Şi să povetim după aia :)

Ah, să nu uit să vă spun că Adela a tras de mine şi  m-a convins să apar pe afişul oficial al evenimentul ca susţinător. Şi are o forţă de convingere fata asta ceva de speriat… :))

–––––––––––––

Fraţilor, ştiţi povestea aia cu răţuşca cea urâtă (dacă nu daţi search pe google). Ei bine, cei de la Departamentul de Arte Textile şi Design Textil de la UNArte (Acronimul pentru Universitatea Naţională de Arte Bucureşti) sunt răţuştele în cazul ăsta. Aşa că m-am zbătut să le fac o gală, ca lumea să afle că sunt lebede. De ce? Păi uitaţi-vă în jurul vostru, de fapt la voi, sigur aveţi vreo textilă care să vă acopere (dacă nu, e treaba voastră, nu vreau să ştiu amănunte) sau măcar staţi cu fundul pe una în timp ce citiţi aceste rânduri. Păi textilele astea sunt create de cineva. Muţunache ăia de pe chiloţii voştri sau desenele de pe aşternuturi, perdele, covoare, feţe de masă, tapete, cuverturi şi ce mai vreţi voi, sunt făcute de mânuţa unuia care se numeşte designer de textile şi care face şcoală tată, ca să ştie cum stă treaba cu ţesutul, cu fibrele, cu toate culorile alea care să nu iasă la spălat, cu desenele.

Şi ştiţi ce e trist? Că la noi în ţară mai toţi producătorii de textile, cu rare, da’ rare excepţii, copiază aceste desene de la ăia mai şmecheri de-afară. De ce? Pentru că e mai uşor să copiezi decât să te ducă mintea şi să te întrebi, da’ cum fac străinii ăia de scot materiale aşa de faine? Cine naiba face desene alea? Nu se întreabă, pentru că, de regulă, pentru modele şi desene se ocupă un inginer, care săracu’ prea preocupat cu maşinile, uită de parte creativă, că doar de aia a fost bun la mate, nu? Io am o veste pentru d-ăştia: designerii de textile se şcolesc la UNArte, la departamentul ală cu nume lung – arte textile şi design textil. Am şi stat de vorbă cu unii dintre producătorii de textile şi când le-am spus că pot scoate bani frumoşi dacă angajează un absolvent de la arte, mi-au răspuns cu o privire tâmpă „da’ ce legătură are arta cu producţia mea?”. V-aţi prins? De aia am organizat Gala Arte şi Design Textil, ca să afle lumea de răţuştele astea, care pe bune, fac nişte lucruri uber cool. Şi cel mai tare mă bucur că am reuşit să obţin pentru ele premii mişto, care să le ajute curând să-şi fâlfăile aripile: maşini de cusut Singer, capsatoate de tapiţerie Bosch, foarfece Fiskars şi sponsorizări de la Whirlpool, Lidl, PictoShop şi ColorIt. Firmele astea, fraţilor, s-au prins cum stă treaba, au văzut viitoarele lebede, care deocamdată sunt învelite într-un puf încâlcit şi incert.

Deşi sunt căzută în cap după gala asta, că mult m-am mai zbătut, vă spun că a fost tare emoţionant acolo la UNArte (care e pe Calea Griviţei 28, pun pariu că n-aţi ştiut). Înainte de studenţi, au fost premiate şase doamne, foste profesoare la departamentul răţuştelor, şi mari maestre cu premii naţionale şi internaţionale câştigate de-a lungul anilor, cu expoziţii peste tot în lume, de la Viena, la Berlin, Londra, Paris, şi până la New York. Fraţilor, de abia puteau să vorbească de bătrâne ce erau şi mă gândeam că dacă le-aţi vedea pe stradă, nici n-aţi şti că sunt artişti super valoroşi ai României noastre. Le-aţi judeca superficial şi le-aţi numi mai mult ca sigur „nişte babe”. Ăsta e un lucru pe care am vrut să-l schimb şi o să-mi storc creierii, o să-mi macin degetele pe tastatură şi o să vorbesc până mi s-o usca şi esofagul şi stomacul, ca să le reperaţi pe aceste mari Doamne ale artei româneşti şi să fiţi mai cu băgare de seamă înainte de a vă uita doar la ridurile lor sau la bastonul pe care se sprijină.

Şi dacă tot a fost gală, fac şi io o declaraţie în stil Oscar şi îi mulţumesc din tot sufleţelul meu de ardeleancă lui maestro Chinezu, cum îmi place mie să-i zic, că mi-o dat şi mie un loc pe blogul lui să vă spun de treaba asta faină care s-o întâmplat fix de Moş Niculae şi care tre’ să se mai întâmple şi la anu’. Aşa să ne ajute Dumnezeu!

p.s.

Chiar că sunt căzută în cap! Apăi am uitat să vă spun numele doamnelor, maestrele artei şi designului textil: Ecaterina Teodorescu, Emilia Niculescu, Olga Birman Sabău, Maria Mihalache Blendea, Teodora Stendl, Leontina Mailatescu. Premiul pentru profesorul anului 2012 a fost câştigat de Lector Universitar Doctor Claudia Muşat (doctor pe bune!).

Studenţii premiaţi (şi viitorii designeri de textile): Alexandru Şerban (anul I), Tudor Matache (anul II), Oana Capotă (anul III), Nicoleta Bercaru (anul I Master), Teodora Chiroşcă (anul II Master).  Şi ca să fie treaba oablă, vă spun că ei studiază la UNArte, Facultatea de Arte Decorative şi Design – Departamentul de Arte Textile şi Design Textil. Chinezu, ai legătura :D

[nggallery id=52]