Există momente (nu foarte multe, dar nici puţine) în care refuz anumite oferte de campanii. Şi aici pe chinezu.eu, dar în special cele pentru BlogalInitiative.ro. Zic pe repede înainte că diferenţa între blogul meu personal şi BlogalInitiative.ro este că relaţiile pe care le-am stabilit cu agenţiile şi cu clienţii eu personal, ca blogger, mă ajută să nu mă stresez prea tare când vin oferte de campanii, pentru că lumea deja mă ştie şi ştie la ce mă bag sau nu. Dar la BlogalInitiative.ro, unde, evident, treaba e altfel, avem în fiecare săptămână vreo 4-5 (potenţiali) clienţi noi care ne propun campanii şi care vor să afle mai multe detalii. Ceea ce, fireşte, ne bucură.
Doar că uneori, după ce facem analiza propunerii primite, ne dăm seama că nu se potriveşte cu ce facem noi acolo. Şi că nu ar fi corect să derulăm o campanie, să luăm banii clientului pentru administrare şi rezultatele să nu fie cele pe care le-am vrea. Aşa că îi spunem clientului că nu recomandăm să facă această campanie prin noi şi îi dăm argumentele. Unii înţeleg şi chiar ne mulţumesc pentru sinceritate. Alţii nu. Despre aceştia din urmă vreau să vă spun în rândurile de mai jos. Plus câteva exemple (nu spun care…) din experienţa mea în general, pe toate proiectele mele, cu clienţi care sunt refuzaţi.
Există mai multe reacţii când îi refuzi. Una din ele (cred că cea mai frecventă, îmi dau seama acum, că tot veni vorba) este „aha, ai o înţelegere cu concurenţa noastră, înţeleg…”. Degeaba le spun că nu e aşa, căci în cel mai bun caz dau din cap „înţelegători”, dar zâmbind pe sub mustaţă pe sistemul „da, bine, las-0 aşa”. Aşa că dau şi eu din umeri şi mergem înainte.
O altă reacţie este una relativ simpatică: „dacă e vorba despre mai mulţi bani, spune-mi şi rezolvăm”. Evident că îi explici din nou că nu e vorba de bani, ci de faptul că ce vinde el şi cum vrea să vândă nu se potriveşte cu feng shuiul 2.0. Dar e destul de greu să îi faci să înţeleagă asta pe cei care consideră ca dacă marcă banul gros se rezolvă orice.
„Ştim că nu suntem o companie mare, dar asta nu înseamnă că trebuie să ne refuzaţi”. Deci cum? E de prisos să spun că multe din colaborările pe care le facem sunt pentru companii care nu sunt atât de cunoscute pe piaţă şi tocmai de aceea vor să colaborăm. Doar că există cazuri în care o campanie nu are cum să meargă din alte motive, nu pe faza cu mărimea companiei.
Există unii mai nervoşi. Care te iau cu „aveţi prea multe fandoseli în cap, aia e” sau îţi aruncă te miri ce vorbe, la care, fireşte, noi ne distrăm în timp ce ne întristăm. Căci ce altceva am putea face, serios? Adică eu te refuz gândindu-mă că nu are rost să îţi cheltui bani şi resurse într-o campanie care are mari şanse să nu iasă şi tu mă stropşeşti. Dă-i pace atunci.
Cel mai mult îmi plac cei care reacţionează ca nişte profesionişti şi te întreabă ce ar putea face, totuşi, pentru a derula o campanie care să aibă rezultate. Şi acceptă feed back serios, inclusiv când le spui că au un brand care nu se pupă cu 2.0 sau că – şi asta doare… – compania în sine nu este pregătită de nici o culoare să intre în social media. Am avut surpriza plăcută ca unele companii să revină după câteva luni şi să mă surprindă cu o gândire total schimbată. Dar nu au fost multe cazurile astea, din păcate.
Am avut şi câteva cazuri în care am refuzat o campanie pe motiv că ar fi trebuit să se desfăşoare mult prea aproape în timp de anterioara şi exista pericolul să o cam faci degeaba. Cei mai mulţi înţeleg când le dăm argumentul ăsta. Unii nu şi se supără. Dar le trece şi după ceva vreme revin şi, fireşte, facem campania :)
Cam astea sunt câteva reacţii de care m-am lovit eu. Presupun că aveţi şi voi exemple. Aşa că loviţi-mă dur cu ele :D
18 thoughts on “Ce reacţii au clienţii când le refuzi o campanie”
Exemple nu am, dar am auzit prin online ca sunt unii care se cam supara cand vine vorba de campaniile anterioare … care nu le fac cinste. Mi-as dori sa inteleaga si ei ca ulciorul nu merge de multe ori la apa.
E bine ca, totusi, cei mai multi inteleg cand le zici ca nu poti stresa lumea cu campanii la 5 minute :)
Interesante reactiile pe care le-ai descris … iti trebuie multa diplomatie ca sa gestionezi astfel de situatii.
De multe ori diplomatia de care zici matale se reduce la acel common sense de care ne tt spun englezii de ceva secole dar noi tot batman, batman :))
Orcium campaniile ce le derulati sunt foarte misto..Cine se supara ii si trece…
Multumim pentru votul de incredere, dau o bere cand ajung in Baia Mare, sa nu zica lumea ca raman dator :D
Niciodata…Oricum te asteptam…
Cand vi prin Baia-Mare? Poate ne intalnim toti trei: Eu, cotos si boss Chinezu :)
Nu stiu ce sa spun, sunteti cei mai tari tu si echipa ta. Dar sa nu uit si de clientii pe care i-ai avut si pe care ii ai in continuare care merita tot respectul meu!
Iti multumesc ca ai creat BI.
O sa fiu f scurt ca trebuie sa plec. Sunt de paza la albinute in seara asta.
Am deschis magazinul cu produse apicole si in primul rand (exemplu de pe blog) urmaream sa le deschid oamenilor ochii cand sunt pacaliti si care este diferenta intre mierea naturala si cea falsificata sau fara vitamine, dintre mierea cristalizata (zaharisita) si cea lichida.
Cea mai tare replica pe care am primit-o, a fost cand un domn intra in magazin si cere miere lichida (in luna ianuarie), iar cand primeste raspuns ca nu este miere lichida ca ii cristalizata si asta-i mierea naturala … „nu-mi spune mie, eu consum miere de 15 ani”. Nu era nici o cale de intoarcere pt acest om, asa ca nu avea rost sa-i arat cele doua borcane cu miere topita de pe raftul de sus. Poate o sa mai treaca 5 ani pana o sa manance si el o miere adevarata.
Ioi, mi-am mai adus aminte de una, dupa prima zi de la targul de produse traditionale, vine o doamna suparata si ma intreaba „dar dvs de ce dati miere la clienti pt degustare, credeti ca o sa vindeti mai multa ? ” M-am blocat 3 secunde, moment in care mi-a intors spatele si a plecat. Normal ma infundat rasul.
Noapte buna tuturor.
Excelent :)) Trebuia sa il angajezi pe domnul respectiv, pentru ca, se vede foarte clar treaba, se pricepe mult mai bine decat tine :))
Eu fac e-commerce. Am refuzat un client, de mi-a venit să-mi rod venele de ciudă (era de o bonitate incredibilă), pentru simplul falpt că nu cred că poț să vinzi, exclusiv online, gresie și faianță. N-ai cum!
Absolut corect. Si noi am avut din zona de fantani artizanale si de schele metalice si le-am spus la fel, ca nu are rost sa faca nici o campanie. Si le-am explicat ca una este sa fie prezenti in social media constant si alta este sa se bazeze pe niste campanii si atat. Sper ca au inteles…
Hehehehe, n-a venit niciunul cu replica uzata „nu acceptam un refuz”?
@ Cristian China Birta
Să te cheme mai des ăştia de la Realitatea, că le spui bine. :D
Stii ce mi-as dori sa citesc? Reactii ale companiilor dupa ce campaniile s-au terminat. Sigur ati avut din aia care au considerat ca nu ati facut treaba bine ca rezultatul a fost sub asteptari. Acolo sunt replicile tari. Parerea mea.
Pai aia ar trebui sa citesti la ele, la companii :)) Dar, din pacate, exista de foarte putine ori feedback. Si nu vorbesc de cel public, care aproape nu exista, ci de cel privat, adica imi zice mie compania cum i s-a parut colaborarea. Nu e regula generala, fireste, dar mai mult de jumatate din companii nu ofera feedback.
Pingback: Sunt discriminator! Discrimitati-ma! : Manifestul lui Pavăl