Am fost martor la doborârea unui record mondial

Stimabililor, ieri v-am spus foarte pe scurt cum a fost prima mea zi de Jocuri Olimpice la Londra. Astăzi o să fiu şi mai scurt. Şi o să vă rog din nou să mă iertaţi, dar cum e ultima zi în acest oraş imperial, chiar vreau să profit de fiecare minut :)

Dar tot vă spun cum a fost să fiu prezent pe Stadionul Olimpic la doborârea unui record mondial. Într-un cuvânt: magnific! Pentru că una este să te uiţi la televizor la aşa ceva (chiar şi aşa simţi nişte emoţii masive), dar este completamente diferit să simţi vuietul tribunelor care anticipează, pe ultimii metri ai cursei, prăbuşirea unui record. Şi este impresionat când eşti chiar tu unul din accei 80.000 de oameni care răguşeşte încurajând sportivi şi bucurându-se la bucuria învingătorilor. E foarte greu să vă spun în cuvinte cum este acestă senzaţie, dar să ştiţi că vă doresc tuturor celor care îmi faceţi onoarea să mă citiţi să experimentaţi măcar o dată acest feeling :) Pentru că lovitura aia în stomac pe care am simţit-o când David Rudisha a doborât recordul mondial este unică :)

Şi vă mai spun doar că l-am văzut pentru a doua oară pe Usain Bolt live, de data această în finala la 200 m, pe care a câştigat-o lejer. Incredibil ce magnetism are omul acesta, cum bubuie stadionul doar când apare pe pistă. La un moment dat, chiar înainte de start, când multă lume din stadion încuraja atleţii, a fost de ajuns doar un simplu gest al lui Bolt, care şi-a dus degetul la gură, fâcând semnul universal de „linişte” şi stadionul a amuţit. Aceasta este puterea unui campion asupra a zeci de mii de oameni pentru care Bolt reprezintă unul din visele lor a de fi mai mult decât ar putea fi vreodată :)

Gata, am plecat. Mă aşteaptă o grămadă de locuri de vizitat în Londra (he he  o să vedeţi voi pe unde am purtat steagul cu România 2.0 :D) şi încă o seară de atletism, după care mâine mă întorc acasă :)

Share on facebook
Distribuie pe Facebook
Share on linkedin
Distribuie pe LinkedIn
Share on whatsapp
Distribuie pe Whatsapp

9 thoughts on “Am fost martor la doborârea unui record mondial”

  1. Ma gandesc ca este diferenta de la cer la pamant intre tv sirealitatea din stadion.
    In ce priveste reusitele lui Usain Bolt, toata stima pt ceea ce face, prin greutatile prin care a trecut, imi place ca stimuleaza oamenii care au un handicap, dar nu sunt de acord sa participe la JO alaturi de ceilalti. Are avantaje si nu-i corect fata de ceilalti.

  2. Nimeni nu se astepta la doborarea recordului…In special ca nu a avut iepure dupa care sa fuga…Cu atat mai mult esti un norocos ca ai avut parte de un asemnea moment…

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Top articole din această secțiune

4900 de abonați la newsletterul meu n-au cum să greșească :)