Sper că nu sunteți din categoria ”vaaaaai, pe mine nimeni nu mă bagă în seamă, nimeni nu mă vrea, deși altceva în afară de a mă plânge că pe mine nimeni nu mă bagă în seamă nu fac în viața asta”. Căci dacă faceți parte din această categorie (care mie nu îmi place deloc, să fie clar) atunci citiți degeaba rândurile de mai jos.
Îmi pare că unii dintre voi nu ați înțeles nici până acum că în viață nu e ușor. Și nu e ușor pentru că așa e normal să fie. Atunci când vrei să faci ceva, să atingi niște obiective, să pui osul, să muncești pentru a le bifa. Căci faza cu așteptatul să cadă para mălăiață e din povești, basme și zicători și nici acolo nu se întâmplă cu adevărat. Hai să o zic altfel: vă imaginați cum ar fi ca întreaga populație a planetei să nu muncească nimic, să nu facă nici un efort și să primească de toate și să aibă ce vrea mușchiul ei de populație a planetei? I rest my case.
Vă întrebam la un moment dat dacă suntem noi de vină că ratăm unele oportunități când vine vorba despre finanțare. Noi ca bloggeri, zic, căci la noi ca bloggeri vreau să mă refer în această postare. Răspunsul, după zile întregi de dezbatere, a fost că da. Dar că nu numai asta este problemă, că și cei care oferă astfel de fonduri au niște virgule în plus pe acolo. Tot ce se poate. Doar că e oarecum ciudat să critici un astfel de sistem din exterior, atâta vreme cât nu l-ai încercat. Căci, firește, asta se întâmplă mereu, știți voi, din zona despre care vă spuneam în primul paragraf.
V-am mai întrebat ce vă oprește să cereți finanțare pentru proiectele voastre, iar discuțiile au fost – sintetizez în exces – că e greu. No bine atunci, mai bine nu mai faceți nimic, că a face nimic e ușor. Dar fix cu aia te alegi, cu nimic.
Hai să o zicem pe românește: ai un proiect (care poate fi de la extraordinar la fix cariciul), tu singur nu poți merge înainte că nu ai cu ce (la bani, resurse, know how etc. mă refer), așa că trebuie să ceri finanțare/să te asociezi cu cineva (opțiunea evidentă, zău așa). Dar tu nu vrei să faci asta, din comoditate/e greu, măh…/să îmi fure ăia ideea?/ăștia vor să mă facă la bani/mă pun ăștia la muncă dacă îmi dau banii/etc. Așa că mai bine lasă-l să moară. Sau, în foarte multe cazuri, doar să îl păstrezi aproape viu.
Încercați măcar o dată să intrați în faza asta cu obținerea de finanțare. Și abia apoi să vă dați cu părerea despre cum este. O să câștigați experiență. Și, poate, dacă aveți și noroc (căci trebe și noroc în viață, că așa e filmul), prindeți și niște bani. Dar cel mai important lucru, cred, este că vă testați pe voi dacă sunteți în stare să depuneți un dosar pentru finanțare (dap, vorbim de multe hârtii și alte mizerii de astea, dar fără de care nu se poate, nu vă faceți iluzii) și dacă sunteți în stare să manageriați tot ce înseamnă managerierea unui business, ca să zic așa, chiar dacă este la stadiul incipient. Căci dacă aveți impresia că nu e business ceea ce vreți să faceți, apoi dă-i pace.
Bun, hai că m-am luat cu vorba și abia acum mă opresc ca să îl felicit pe Tudor Popa, unul din bloggerii care a obținut o finanțare de 8000 de euro de la Raiffeisen Bank pentru un proiect excepțional ”Bicicleta zilnică”. Tudor știa că e greu când a depus proiectul, dar la fel de bine știa că fără să tragă tare și să pună osul masiv nu iese nimic în viață. Chapeau!
9 thoughts on “Proiect de blogger care a obținut o finanțare de 8000 de euro”
Asta vine ca o lovitura peste fata alora de credeau ca nu se poate. Uite ca se poate, trebuie doar sa VREI
Bei da cum ai dat-o tu pe aia cu colaborarea ca altfel moare proiectul. Exact asta tot incerc sa le spun si eu altora care isi tin ideile in sertar ca, vezi doamne, le a frica sa nu le fie furate ideile geniale si mega originale.
mersi domnu’ meu de articol :)
Sharing is caring not sharing is scaring :)
Oricum e destul de stupid sa crezi ca esti singurul care are aceea idee!
De cand s-a inventat apa calda, io nu mai cred in proiecte de aste super originale :)
Stimabile, the pleasure is all mine :)
Se poate..Cu munca, munca si iar munca..Bv lui..Sper sa fie un deschizator de drumuri…
M-am uitat pe http://bicicletazilnica.ro/. Super tare. O idee extrem de simpla, cu impact imediat si mai mult decat realizabila. Asa ca ma pregatesc de pedalat. Astept rastelurile si in alte orase.
Felicitari lui Tudor! Multumesc pentru acest articol – cat mai multa lume trebuie sa scrie despre aceste povesti de succes si despre munca din spate. Si, mai ales, despre faptul ca se poate. Si eu ma numar printre „norocosi”: am reusit sa obtin cateva proiecte si de 3 ani calatoresc prin lume si scriu despre asta. Nu a fost deloc simplu, dar nici nu mi-am dorit sa fie:P Daca imi permiti, dau si eu un mic sfat: luptati pentru visele voastre, totul este posibil, nu renuntati niciodata! Upps, au fost vreo 3:))) Multumesc!
Felicitari. Ador vestile cu exemple pozitive din blogosfera. Am spus si ma repet – BANI SUNT. Important este sa invatam sa-i luam.