Am fost aseară la avanpremiera ”Harry Potter – Talismanele Morții” – partea II. Prima parte am ratat-o din pricini de program ciudat, dar am primit avertisment de la Alex al meu că dacă nu mă duc cu el să vedem cum se termină toată tărășenia asta cu vrăjitori și magie e de rău, tati, e de rău :D
Am cam văzut toate filmele cu Harry Potter, cu excepția menționată mai sus. Seria face parte din genul de filme la care eu mă uit cu mare plăcere (chiar de mai multe ori :D), dar despre care apoi nu știu ce să povestesc :)) Îmi plac efectele speciale, îmi place atmosfera creată, mi se pare funny cum se luptă oamenii ăia acolo cu niște bucăți de lemn :)) Adică, altfel spus, cele vreo 2 ore cât durează filmul te relaxează, ceea ce înseamnă foarte mult pentru noi ăștia ce suntem lucrători pe plantațiile 2.0 :D
Cred că există două categorii de oameni, dacă tot vorbim de Harry Potter. Cei care mine, care se duc la un atfel de film pentru relaxare, pentru a re-intra într-o poveste. Și cei care sunt atrași la nivel serios de toată povestea asta și care trăiesc la intensitate ce se întâmplă acolo. Și nu vă gândiți că mă refer la copii aici :)) Căci am auzit foarte mulți oameni de leatul meu care s-au declarat fani. De carte, e drept, mai puțin de film, dar ideea tot aia e :D
La final, în timp ce ieșeam de la film, Alex mi-a spus, cu oareșce tristețe în glas: ”Tati, tu îți dai seama că s-a terminat cu Harry Potter?”. Și am realizat că atunci când nu mai suntem copii pierdem extraordinar de mult din puterea de a înțelege lumea asta, de a ne entuziasma din pricini numai de noi știute și de a ne întrista atunci când motivul este unul copilăresc de-a dreptul.
Poate că, la urma urmei, seria Harry Potter chiar asta înseamnă: hai să mai fim din când în când copii, măh serioșilor :)
8 thoughts on “Hai să mai fim din când în când copii, măh serioșilor :)”
Ca bine zici, ia, daca tot vin maine la bucuresti, poate dupa ce se termina conferinta merg si eu la cinema sa vad partea a-2-a, ca am ceva vreme de cand nu am mai fost la cinema :)
Probabil cea mai frumoasă serie de filme și cărți fantasy din toate timpurile. Mare păcat că s-a terminat, dar mare bucurie că a avut loc (sună cunoscut ,,citatul,, ăsta…)
REINTRÁ, reíntru, vb. I. Tranz. A intra din nou, a intra la loc. – Re1- + intra (după fr. rentrer).
E un cliseu care spune ca orice inceput are si un sfarsit. Eu cred ca interpretam gresit sfarsiturile, de cele mai multe ori. Orice actiune intreprinsa si dusa la bun sfarsit lasa loc alteia noi, care poate fi asemanatoare celei anterioare. Depinde de noi cum stim sa speculam orice oportunitate. Da, s-a terminat Harry Potter, dar cu siguranta se va gasi un alt asemenea fenomen mondial. Eu am senzatia asta nostalgica la sfarsitul fiecarei carti sau fiecarui film pe care le-am trait intens, dar pastrez in suflet si bucuria ca le-am „cunoscut”.
Aww şi eu la titlul ăsta! Bloguri întregi, cu sute de pagini, pe tema asta au copiii din ziua de azi. Să dau un singur exemplu (sper să nu-şi schimbe pe fast-fwd url-ul când ş-o vedea pe trafic că i-am dat acilea linku’): http://swaggatronical.tumblr.com/
A fost frumos, nu zic nu, sa fiu „boem”, sa nu am nici o treaba, sa „traga” ai mei pentru mine. Iar a ma reintoarce, cu toate ca a fost cam lipsit de „thrill”, este o placere. Dar daca e sa ma „intorc in timp”, parca prefer „Razboiul stelelor”. Acum trecerea maturitate – copilarie – maturitate (- copilarie – etc.) este mult mai simpla, mai fluenta – il urmaresti pe Luke cu sabia lui laser, iei cateva inghitituri dintr-o bere nefiltrata dupa care mergi cu Yoda prin mlastinile de pe Dagobah si cand ti se face sete … o bere nefiltrata ! Si tot asa … da, e misto sa fii copil din cand in cand … la intervale egal distribuite intre berile brobonate … :)
waaa… eu sunt fana a cartilor, le-am citit si pe unele chiar recitit. Acest ultim film se anunta grandios mai ales prin efectele speciale, abia astept sa il vad. L-ai vazut in IMAX?
Pingback: Lanul de secară » Blog Archive » 12 iulie la Foto Union sau ZPD