Ehe, pentru ăștia mai bătrâni așa ca mine, faza cu ascultatul meciului la radio ne trimite în vremea lui Ceaușescu, când nu era ca și acuma, de se băteau televiziunile care să transmită orice bășină de meci al vreunei echipe românești. De multe ori, mai ales în, cum se spune, stadiile inferioare ale competiției, când jucau ai noștri în deplasare, tot ce puteam face era să ascultăm la radio meciul. Adică, altfel spus, depindeai de guițăturile comentatorului ca să înțelegi cam ce se întâmpla pe teren.
Dacă îl nimereai pe Ilie Dobre, atunci ziceai că românii sunt niște zmei, așa comenta nenea ăla :)) Mai târziu am înțeles, când făceam experimente de urmărit meciul la TV, dar cu comentariul de la radio pornit, că Dobre al nostru începea să răcnească imediat ce treceau ai noștri cam cu 3 cm de mijlocul terenului în jumătatea adversarilor :)) Iar dacă ajungeam la vreo 3 metri de careul lor, atunci ioi, doamne, zici că dădeam gol :))
De scriu aceste amintiri din (la propriu) copilărie? Pentru că ieri am ascultat la radio FC Utrecht -Steaua. Eram pe drum spre Cugir cu mașina, așa că nu am avut altă variantă. E drept că în timpul meciului eram pe Valea Oltului, unde semnalul e cam aproximativ și, evident, ca o ilustrare a faptului că, în esența sa esențială, fotbalul e făcut să te îmbolnăvească de nervi :D, exact la fazele mai importante, când comentatorul începea să se agite, cădea semnalul la radio. Așa am pățit la ambele goluri (s-a terminat 1-1 pentru cei ce nu știți încă), de strângeam de volan și mă întrebam așa printre dinți ce căcat s-a întâmplat. Noroc cu cumnatu Adi care mă ținea la curent cu scorul :)
Oricum, cu ocazia asta mi-am dat seama că nu am mai asultat un meci la radio de nici nu mai știu câți (mulți) ani. Ceea ce, nu-i așa, e absolut firesc în această epocă a televizorului fezandat nițeluș de calculator…
9 thoughts on “De când nu am ascultat un meci la radio…”
Bătrâni? Apăi, și eu îl știu pe Ilie Dobre. Până prin 2000 când prindeam doar TVR și dădeau ăia un meci două pe etapă, de obicei ascultam la radio. Și când primea Ilie Dobre legătura, apăi, să vezi spectacol domnule : ))
Iar ultimul meci, ascultat la Radio, a fost un meci din preliminariile trecute, Franța – România. De ce? Păi, trăim în România și dragii de la e-on au dorit să ne bucure cu o seară magică fără curent electric. Așa că mi-am activat radioul la telefon,mi-am pus căștile în urechi și-am ascultat meciul la radio.
Pffff :) Ilie Dobre e idolul meu… Radu Tanase al teveului e pistol cu apa rece pe langa Dobre al radioului :)…si-n ziua de azi mai baga pe Radio Romania actualitati…
Cât ascultam eu Radio Timişoara pentru Divizia B, seria II…
dădeau şi pe stadion în pauze… ehe, ce vremuri, mai era şi Olimpia Satu Mare…
Fotbalul are farmecul lui chiar si ascultat, ca-ti mai aduce aminte de tinerete. Da’ nu se compara cu senzatia de a „vedea” la radio un meci de titlu mondial de-a lui Lucian Bute.
Batran? neah…si eu ascultam cu tati meciuri la radio (ba eram pe drumuri, ba vroia sa prinda ceva din divizia B, seria II, ba eram la tara si prindeam DOAR radio romania actualitati)…De fapt, daca stau bine si imi amintesc, chiar am prins in copilaria mea, cand mergeam la tara, multe meciuri. Bine, acum avem si cablu, dar nu duceam tot timpul televizorul…:D
ps: si da, sunt fata, si da, am ascultat meciuri :)))))) asa pentru cine ar crede ca sunt baiat :)))))))) :D
Ascultatul la radio a meciurilor eu zic ca lasa loc si fanteziei sa zboare, pentru ca fiecare putea sa-si inchipuie faza comentata in propriul sa fel. Are un farmec.
Singurul meci pe care l-am ascultat la radio a fost cand a jucat Steaua cu Valencia, returul. Eram stelist perfid, nascut in familie de stelisti, pur si simplu ceva, dar dupa ce am asculatat meciul impreuna cu alti sportivi ( eram la campionatul national de taekwon-do ) si am trait emotiile acelea pentru acel ceva pe care nu-l vedeam am devenit fan al fotbalului si al Stelei inclusiv. Oricum, existe o frumusete oarecare in a asculta meciul la radio, dar mai frumos e sa te duci sa canti pe stadion(doar atat, nimic in plus ca batai si injurii etc. )
Dobre era tipu’ care turuia mai ceva ca un motor supraturat? Sau Ţopescu? Mai am ceva amintiri vagi din perioada aia ..
Da’ cred că e mai reconfortant să asculţi la radio dacă nu te interesează enorm meciul. Comentatorul ştiind că nu poţi vedea faza este obligat să descrie el cu lux de amănunte ce se întâmplă, şi ca atare nu mai e timp de povestit despre ce freză are X, cu cine s-a cuplat, transferurile altora ş.a.m.d. Cel puţin aşa s-a întâmplat când am ascultat MyPa – Poli …