Văd că am o leapșă de la Sorina Lorena. Care se (mă, îi) întreabă ”Ce muzică ascultați când faceți sex?”. La o privire superficială, ne apucă zâmbetul, firește. Sau, depinde de fiecare, ne enervăm și o băgăm pe aia cu invadarea spațiului personal. Sau dăm din umeri și ni se rupe.
Eu, căci mă știți, sunt mai șui. feng șui, m-am gândit imediat la voi, firește :D Adică să vă mai propun o temă de discuție despre blogosfera asta a noastră și cum ne afectează dânsa, mai mult sau mai puțin viața.
Așadar, tema de astăzi este: Până unde ne arătăm chiloții personali în blogosferă? Iertată-mi fie formularea dân popor, dar ați înțeles ideea. Care e limita la care ne oprim atunci când povestim pe blog despre viața noastră personală? Cât de mult ”dăm din casă” și, mai ales, care sunt motivele pentru care facem acest lucru (reclamă, terapie, exhibiționism 2.o)? Hai că nu mai insist, că v-ați prins unde bat.
Și ca să vă dau un exemplu concret legat de limitele mele proprii și personale în această chestiune, nu o să răspund la leapșa anunțată mai sus. Nothing personal, Sorina Lorena dragă, firește :) Doar că, uite vezi, de aia e fain haosul ăsta numit blogosferă, pentru că tu, spre exemplu, poți, iar eu nu vreau :))
40 thoughts on “Până unde ne arătăm chiloții personali în blogosferă?”
Probabil ca pana unde are fiecare limitele auto-setate ale intimitatii, bunului simt, respectului fata de altii….si „obiectivul de brand personal”. „)
De acord cu tine. Astfel de lepse mi se par jenante.
Imi suna mai ales a dezorientare. Lasand la o parte” brandul personal”. Perfectă caracterizarea HAOS:)
Băi, frate, s-au apucat fătucele cu blog de-o lună să-ţi paseze lepşe din astea, „dezinhibate”… Cică „ce muzică asculţi când faci sex?” Băi, da’ altceva nu le interesează? Uite, le mai dau, din mărinimie, câteva subiecte de lepşe:
Ce citesc când stau pe budă?,
Care mână o ţin în pantaloni când mă uit la televizor?
Cam cât derulezi sulul de hârtie igienică atunci când…? în fine, ai prins ideea. :))))))))
Poate sunt la vanatoare si acum fac selectia.
Pana acolo unde ii este permis fiecaruia. Iar limita permisibilitatii poate fi impusa de el sau de cei care citesc . :)
Pai acuma depinde, in general cand faci sex nu mai ai nevoie de chiloti… daca nu cumva esti prea grabit si-o faci din fuga, cu ei pe vine, caz in care e clar ca numai de muzica nu ai timp. Apoi depinde si de persoana cealalta, daca exista vruna p-acolo… e o chestie de „gusturi” – nu de leapsa ;)
Nu ati inteles unde bate chinezu… Pacat…de aia e haosul asta de care zice el :).
Sa raspund: La mine depinde si de situatia in care sunt, starea de spirit si „inspiratia” de moment. Am scris chestii destul de intime si personale pe blog, nu stiu daca am facut bine sau rau, asta numai cititorii mei pot judeca (si nici ei uneori, ca pana la urma cum am spus-o e spatiul meu personal online). Oarecum sunt de acord cu Monica, doar ca as adauga ce am zis la inceputul comentariului…
Cam atat :)
nu-mi vine sa cred ce reactii pudibonde a nascut aceasta leapsa!!! ok, va intreb repede, pana nu vine seara si va bagati sub cearsaf, sa faceti dragoste pe intuneric:
@ioana: de ce este o incalcare a respectului fata de altii sa intrebi ce muzica asculti cand faci dragoste?!! scuze, ioana, te-ai inrosit?
@dan patrascu: de acord cu tine. tu vrei poze
@anndryusha: nu inteleg care-i problema daca am blog de-o luna. nu am voie sa vorbesc? sau ar trebui sa incep blogging-ul cu un anumit tip de subiecte? cumintzele? despre ce subiecte AVEM VOIE SA VORBIM, NOI, INCEPATORII IN BLOGOSFERA? spune-mi tu, pana nu se termina hartia igienica. si nu uita sa te speli.
am impresia, nu va suparat, ca am iesit in fusta scurta pe ulitzele unui targ de provincie. si babele shushotesc pe la coltzuri „uite ce a facut fata lui cutarescu, maIca…” si baietanii ranjesc cu gura pana la urechi si spun mascari…
imi cer scuze daca am jignit pe cineva. eu m-am simtit jignita. nu cred ca intrebarea din leapsa are vreo legatura cu aratatul chilotilor. iar daca cineva a salivat, sa se stearga la gura. e mai bine asa:)
ia uite ce a comentat o nou-venita in blogosfera! astept „gura satului”.
Depinde de fiecare! Sunt persoane care fabuleaza in jurul propriilor vieti, altii chiar dau din casa si orele de sex…insa sunt si foarte multi discreti. Eu dau din casa cam cat va priveste si pe voi…Insa viata intima este cat se poate de intima:)…
@sonialorena: VOI, ÎNCEPĂTORII ÎN BLOGOSFERĂ AVEŢI VOIE SĂ VORBIŢI DESPRE ORICE, ORICUM NU VĂ BAGĂ NIMENI ÎN SEAMĂ. În ziua când am să uit să mă spăl pe mâini după ce merg la budă, am să vin să te felicit pentru ce mare bloggeriţă eşti şi să-ţi strâng mâna cu putere, în semn de respect.
Cred ca este fix problema si dreptul fiecaruia sa scrie pe blog despre cele mai intime lucruri. In calitate de cititor, daca imi place ce scrii, revin, daca nu, nu. Simplu.
nu vrei sa raspunzi la o leapsa, nu raspunzi, ai si tu exact acelasi drept sa scrii si sa accepti sa scrii exact fix numai despre ce vrei si iti convine ;)
PS: iar faza asta cu ce muzica asculti cand faci sex imi cam sugereaza ca spontaneitatea nu prea face casa buna cu viata ta sexuala, in acest caz te compatimesc :)
PS2: vorbesc la pers a II-a la modul generic, nu ma adresez cuiva anume ;)
Cred ca difera de la o persoana la alta. Unii poate atrag vizitatori doar daca merg cat mai departe. Altii atrag vizitatori abordand doar subiecte tehnice (si acolo poate nici nu-i stii cum ii cheama).
@anndryusha uite ca a fost bagata si nu catre un neica nimeni :) Nu inteleg ce te deranjeaza atat de tare un subiect de pe un blog oarecare. Cand nu iti place, daca esti destept il ignori… nu te apuci sa-i convingi si pe altii de „ce idee tampita e”.
Citind articolul mi-am adus aminte de o vorba: acum 50 de ani trebuia sa dam la o parte chilotii ca sa vedem fundul, acum trebuie sa dam la o parte fundul ca sa vedem chilotii.
Cred ca aceeasi vorba se poate aplica si la internet si jurnalele (blogurile) de pe el. Unii spun (cam) totul despre viata personala, altii doar partial sau chiar deloc. Depinde de… obiceiuri si de personalitate. Unii’s mai exhibitionisti. :D
@Cristi: Păi şi atunci, care mai e farmecul? Şi n-am afirmat pe nicăieri că aş fi deştept, pe asta nu ştiu de unde ai scos-o… :))))
Acum cativa ani un blogger si cu un neblogger discutau. Bloggerul incerca sa isi convinga amicul sau sa isi faca blog. Raspunsul amicului era: „Dar ce sa scriu in el? Cand ma duc sa ma cac?” Ei bine cam asta era perceptia multor oameni despre bloguri.
Intre timp, unii au inteles ca a avea blog nu inseamna a scrie in el cele mai intime experiente ci poate insemna mult mai mult. Unii bloggeri chiar se foloseau de experientele personale sau intime pentru a crea un articol neutru, despre oameni in general. Altii, fie ca si-au facut sau nu blog, au ramas cu perceptia de jurnal si scriu in el toate lucrurile personale.
Era o vreme, si mai demult, cand te trezeai cu mass-uri de tipul „Brb, ma duc la masa”sau „Nb all!”
Cred ca pe blog trebuie sa scrii ce consideri tu ca poate interesa si cititorul. Altfel, sa ramana in jurnalul cu cheita.
Cat despre leapsa aceasta, poate domnisoara vrea sa faca un blog nisat, de tipul curvette.ro, in care sa scrie despre sexperiente. Subiectele tabu nu sunt o crima.
Uite…ca sa raspund la leapsa: sunt de parere ca muzica strica atmosfera. Cred ca sunetul respiratiei si al gemetelor este mult mai pasional.
Pingback: » Din Zelist impartiali.ro
@sandy: in sfarsit, un comentariu de bun simt. nu vreau sa fac un blog gen curvette.ro. am raspuns pur si simplu la o leapsa. nu stiam ca blogosfera (sau o parte a ei) este atat de inhibata si de traditionalista.
Suntem o scoala de soferi din Iasi, „Soferul Vip” si incurajam fiecare posesor de permis auto sa asculte cursuri de legislatie rutiera (format audio) in timp ce face sex, stiindu-se faptul ca in timpul contactului sexual se elibereaza o cantitate mai mare de endorfine, ceea ce duce la o mai buna inmagazinare a informatiei.
ps: oricum nu-i o problema, in blogosfera autohtona ne aratam chilotii unui altuia reciproc.Eu pe-ai tai si tu pe-ai mei.
Atat cat il duce capul pe fiecare.
Bre, io am 2 forumuri in care se discuta si despre asta (unul de gagici si unul despre relatii). Si nu m-am ferit acolo sa zic ce si cum, e drept ca is mai „anonima” acolo (chiar daca sunt adminul). Se poate oricum refuza o asemenea leapsa simplu, fara sa raspunzi. Sau sa creezi un articol interesant, pornind de la subiect. Io nu mai ascult nimic momentan, dar pica bine niste „slow-uri” rock (numite de civili „blues”), Enigma mergea OK, chiar si din alea instrumentale mai relaxante.
In principiu nu sunt genul care sa ma ascund si mi se pare OK sa discut despre orice tine de mine pe blog; problema insa intervine cu limitele bunului simt – pentru ca sexul de exemplu (la fel ca si banii, sanatatea, etc), este un subiect care nu se recomanda sa fie discutat in spatiul public.
Deci raspunsul meu este ca merg atat de departe cat se poate, atata timp cat nu depasesc limitele codului bunelor maniere si cat nu implic alte persoane…
Hahaha! E libera blogosfera cam cat e de educationala presa! Fara misto, daca exista fiinte care sunt gata sa-si dea chiloteii jos si gaseste fiinte care sa-i si pozeze/filmeze si publice/redea pe post astfel de momente, de ce n-ar exista si aici asemenea specimene?
Povestea cu telecomanda ca are butoane e valabila si aici : dau sau nu dau clik!
Din punctul meu de vedere, raman la ceea ce ai exprimat foarte simplu : pot dar nu vreau!
Pentru mine e terapie. :-p
e liber fiecare sa scrie despre ce doreste si sa intrebe ce doreste – la fel cum suntem liberi sa nu raspundem. analogia cea mai buna e cea cu genurile de filme: exista Citizen Kane sau Godfather, exista si Rambo sau Independence day. din fericire
personal nu agreez tipul de blog-jurnal, in care iti povestesti viata si preferintele particulare; dar alte opinii pot diferi. diversitatea e buna
vorba mea o stiti: fiecare cu pizda ma-sii
pe care o aplic, si in acest domeniu, ca si in cam toate celelalte, cu deosebita sfintenie :)
sorina lorena, nu fii suparata pe cei care te-au criticat
ca si de aia e faina blogosfera, ca fiecare poate spune ce vrea :)
la fel cum o faci si tu, de altfel, si doamne fereste sa iti pierzi naravul :D
Am primit şi eu o leapsă care seamană mai mult a CV, sau formular de angajare la vreo multinaţională. Am decis în consecinţă să nu mai răspund nici unei lepşe, decît dacă e vreuna haioasă… Pînă acum, n-am primit aşa ceva, de unde concluzia că cei ce le inventează nu se străduiesc deloc, pe principiul „las’ că merge şi-aşa, trafic să iasă”! Ei bine, protestez public! Vreţi trafic, veniţi cu ceva deştept şi plăcut, nu cu foi de recensămînt!
O să fiu nepoliticoasă faţă de stăpânul acestui blog şi-o să-i răspund mai întâi Lorenei, la întrebarea „Ce muzică ascultaţi etc…? .
Răspuns: de la vecini.
Îţi convine răspunsul? Acum ne cunoaştem mai bine? Din punctul meu de vedere ai fi putut întreba şi „ce fel de scaun aveţi şi de câte ori pe zi?” Rezultatul era acelaşi. Unii, mai pudibonzi, nu? – deşi când e vorba de oarece rezervă în a povesti vitejiile propriului tub digestiv nu prea se cheamă pudibonderie, ci respect faţă de interlocutor, ar fi tăcut mâlc, alţii, veşnic preocupaţii de propriile lor probleme de sănătate şi ipohondri pe deasupra, ar fi băgat o compunere de juma de pagină în urma căreia aproape că ai fi putut intui inclusiv mirosul, nu doar consistenţa, culoarea şi frecvenţa.
În ambele situaţii e vorba de nişte „lucrări” intime care de-aia se numesc intime, fiindcă nu-i privesc pe alţii.
Nu cred că îţi creşti rapid numărul de cititori întrebând tâmpenii. Cred că asta se va întâmpla atunci când ai ceva interesant de zis, poate incitant ca subiect, poate redactat într-o formă reuşită, cu o umbră de talent literar sau măcar cu un praf de umor, în tot cazu’, obligatoriu fără greşeli de ortografie şi, dacă e posibil, cu cât mai puţine de dactilo.
Aspectul ăsta din urmă, mi se pare mie esenţial, dar nu e obligatoriu să pară tuturor, fiindcă dovedeşte cititorului întâmplător sau permanent că a nimerit la un blogger care respectă obiectul muncii lui – scrisul şi pe cititori, aruncându-şi un ochi de corectură, înainte de-a trimite textul la vedere.
Mi-am permis să mă leg de chestiunea asta fiindcă am găsit pe tânărul tău blog următorul paragraf:
„Sunt nou-venita in blogosfera. Recunosc foarte mult ca decizia mea s-a bazat pe povestile pe care le-am auzit: ca poti fii liber, ca nu mai depinzi de patron si poti sa te finantezi numai din blog.”
Ghinion! Ori era „să fii”, ori era „fi” . Când verbul ăsta nenorocit , „a fi”, are de suferit în scrisul cuiva, lasă o impresie foarte neplăcută asupra babelor pisăloage şi pudibonde. :)
Domnule Chinezu,
Eu cred că în spaţiul virtual, ăsta e marele avantaj: poţi arăta exact cum îţi doreşti (dacă te ţine capul), fiindcă eşti eliberat de… corporalitate. Poţi fi un fel de „Frumoasa fără corp”. De „Făt-Frumos din lacrimă”. Păi dacă tot ţi se face favoarea asta, de ce dracu’ să-ţi arăţi chiloţii?
Sigur că putem complica puţin lucrurile: depinde cum te pricepi să-i arăţi. Ca Henry Miller sau ca Sandra Brown. Ultima, deşi nu trece de descheiatul primilor doi nasturi la cămeşuţă, îţi dă senzaţia că are chiloţii cam jegoşi.
Poate intrebarea era pusa la misto.. :))
Majoritatea reactiilor imi par exagerate. Orice intrebare poate fi pusa cat timp nu exista obligatia raspunsului…
prima oara credeam ca raspunzi la leapsa aia… acu sunt dezamagit. :))
revenind… trebuie sa te gandesti un pic inainte de a face acest lucru… trebuie sa te gandesti daca ai zice acel lucru unui total necunoscut, apoi trebuie sa te gandesti si la urmari si chestii de genul. Eu unul nu imi implic foarte mult viata personala, dar de acolo ma si inspir.
@Chinezu: „Masii” se scrie legat. :P
da.. da uite ce inteligenta a fost cu leapsa asta… ai facut-o cunoscuta
@renata (o baba): ai ajuns la adevarate fantezii erotice…de la o simpla piesa muzica, ai ajuns la henry miller, la descheiat nasturi! ma bucur pentru tine. la cum ai scris, cred ca te-ai simtit bine:) in sfarsit! deschide geamurile, sa mai iasa de mucegai. si nu te mai gandi atat de mult la chiloti. era o simpla piesa muzicala, renata ,wake up. imi faci impresia unei fete batrane, singure, triste la geam, care traieste mult in imaginar. daca leapsa mea te-a ajutat sa traiesti si mai mult in imaginar, ma bucur intr-un fel. doar intr-un fel, pentru ca, renata, daca vrei sa iti deschei doi nasturi la camasa, fa-o!:) nu te defula si nu exagera un sibiect pentru propriile tale nevoi:). si, in incheiere: daca nu puneai incheierea cu chilotii jegosi, puteai intr-adevar sa pari o intelectuala. p.s. cand citesc texte ca ale renatei, am sentimentul ca am trimis leapsa la o colonie de mormoni!:)
@bass player: corect! doamne, e o tara libera! si e o intrebare despre o piesa muzicala, nu un atac nuclear!
suntem asa de traditionalisti si pudibonzi. pun pariu ca daca trimiteam leapsa asta oricui, in ALTA tara europeana, primeam raspunsuri decente si echilibrate. romania a fost mereu o tara cu o mentalitate „inchisa” care a primit tot ce-i nou cu NEincredere si suspiciune. „noi nu ne vindem tara”. „nu putem spune ce piesa am asculta cand facem dragoste, ca asta inseamna ca ne dam jos chilotii”. nu vi se pare ca aceste lucruri dezvaluie, de fapt, niste COMPLEXE? tara mica, ocupata mereu de altii, barbat mic…femeie, cum?
Pingback: Traim in Romania, ce bine! | Aici, Sonia Lorena
Scumpo,
aia cu „baba” era doar o capcană. :))
E uimitor cât de repede asociem „babă” , cu „mucegai”, „defulare”, statul la geam, frustrată, viaţă sexuală ZERO…
Pot să-ţi completez tabloul: zeamă de clopot, te caută moartea p’acasă, nici vântu’ nu-ţi mai ridică fusta.
Nu era, wake up tu!, vorba de o simplă piesă muzicală, ci de aia pe care o asculţi când faci sex. De ce n-ai zis – voi ce muzică ascultaţi la volan?
Te-ai gândit că există o bună parte a populaţiei care la făcut sex îi zice „futut” şi o alta care se încăpăţânează să creadă că „face dragoste”?
Duducă, da’ n-ai suflat o vorbuliţă despre scris corect! :))
Duducă Sonia şi Lorena,
revin, fincă ai mai produs o bijuterie pe blog.
Înainte de-a-ţi fi dăşchis magazin dă naturiste, trebuia să studiezi problema, să vezi că „naturiste” e un barbarism, dacă ne referim la fitoterapice sau naturale. Naturismul e un curent mai boem, umblă unii în pielea goală… când vorbim de produse naturale, organice, fitoterapice, minerale şi de care vrei tu, fără intervenţia majoră a industriei chimice, primul lucru pe care-l faci ca să te creadă lumea e să nu zici „naturist”. Că înseamnă că eşti fată cu liceu’ şi-atât.
@renata: pisi, scumpa mea, agresivitatea ta ma face sa cred ca am atins un punct sensibil. sfatul meu: deschide larg geamurile, aeriseste-te. si, incearca sa mai faci dragoste, chiar daca nu ai mai facut demult. o sa extragi mai multe satisfactii decat dintr-o simpla piesa muzicala care, oricum ai intoarce-o, ramane o simpla piesa muzicala. fara legatura cu chiloti, henry miller si nimic. decat daca vrei tu. deci, urmeaza-mi sfatul. si intrucat vad ca-mi citesti blogul, nu iti mai raspund decat pe blogul meu, ca sa nu plictisim lumea pe aici. o sa creada ca esti lesbi:). si, inainte sa te avanti cu indrazneala in judecati gramaticale, uite-te in noul doom. vei avea surprize. asa cum ti-am spus, aeriseste-te:)
Pingback: » Cele mai interesante comentarii (din Zelist) impartiali.ro
Lol ce intrebare. Ce muzica ascultati cand faceti sex? Ce-mi place:D