Știți cum se întîmplă: te întâlnești cu un om, hăhăi corespunzător cu el, decizi că îți place de el și apoi, deși te mai vezi din an în Paști cu el, tot rămâne o legătură acolo ceva :) Așa am pățit și io cu Eftimie. Și ca să revin la ce ziceam în titlu, vreau să vă spun și despre prinbrasov.com și, implicit, despre cum ne uităm și vedem uneori lumea de lângă noi.
Habar nu am dacă m-aș fi uitat atât de des precum o fac (am mai multe interese în Brașov, de aia :D) pe acest site dacă nu l-aș fi cunoscut pe Eftimie și dacă nu știam că el îl păstorește. Dar uite că o fac. Pentru că omu’, simpatic fiindu-mi, mi-a transmis capitalul de simpatie, cum ar veni, și siteului. Și cam așa funcționăm mulți dintre noi de foarte multe ori. Chiar dacă unii din noi nu ar recunoaște-o nici picați cu ceară (pfoai, expresia asta nu cred că am mai folosit-o :D).
4 thoughts on “Io mă uit și la fața omului când aud de un site”
Sau unii din ei nici macar nu au site ….dar prietenii de asta sint prietenii…nu trebuie sa ii vezi in fiecare zi…dar stii ca sint acolo in spate si la nevoie sint linga tine :)
Asta e advertorial! :))
@Bloghita: Da’ da am negociat de la sange pana la spuma berii :D
Stiu ca ai puterea de a negocia. Si chinezu e usor de convins. Deci, a fost usor, ati ramas doar cu o migrena, nu?