Au trecut foarte multe zile de când nu am mai urmărit politica de pe la noi. Poate pentru că ajunsesem la un grad de saturaţie care nu îmi mai permitea de-a dreptul fiziologic să mă impregnez de mizeria politicianistă din zilele astea. Numai că, ajuns în acest punct al existenţei mele, am început să îmi (re)pun întrebarea care este pe buzele tuturor, dar care celor mai mulţi dintre noi le este prea scârbă să o rostească: este sau nu o laşitate să ne retragem în cercul nostru strâmt şi să nu ne mai intereseze de politică?
Vrem, nu vrem, politica este cea care ne afectează în cea mai mare măsură viaţa. Politica decide cu câţi bani rămânem în buzunar, ce pensii o să avem dacă, fireşte, mai prindem vârsta pensionării, pe ce programă şcolară învaţă (sau nu) odraslele noastre. Plus atât de multe alte lucruri decise de cei din Guvern şi Parlament.
A decide să nu te mai intereseze de ce fac ăştia prin politică nu însemnă că ai scăpat de influenţa politicii în viaţa ta. Înseamnă doar că refuzi să mai vrei să şti cum şi ce decid politicienii, rezumându-te la a simţi efectele acestor decizii. Pentru că de simţit le simţi, stai liniştit.
Unii dintre noi aleg această atitudine pentru că au ajuns la convingerea că oricum nu mai pot schimba nimic, că vocea lor oricum nu e băgată în seamă şi atunci de ce să se mai agite, să îşi excite inutil neuronii, să lupte în bătălii care nu sunt ale lor şi de pe urma cărora oricum tot alţii ies câştigaţi.
Mai sunt şi cei care, indiferent de cât de inutilă pare altora zbaterea lor, consideră că au o misiune de credinţă în a sta în jocul politic, ca militant sau ca observator, crezând cu tărie că pot influenţa astfel deciziile politice.
Cum o fi mai bine? Greu de răspuns… Dar măcar putem încerca să discutăm pe tema asta. Aşa că vă invit să vă spuneţi părerea aici în comentarii sau să preluaţi întrebarea din titlu la voi pe bloguri ca pe un fel de leapşă. Mulţumesc.
15 thoughts on “Scârba de politică – laşitate sau necesitate?”
aș spune că nici una, nici alta – doar o reacție normală, organică aproape, față de toate porcăriile și minciune ce se vehiculează prin viața politică dâmbovițeană. ne săturăm, ne retragem pentru un timp pentru a ne reîncărca bateriile, apoi revenim în horă, pentru că nu putem sta prea mult deoparte, din rațiuni ce merg de la obișnuința de a fi informat(i) până la credința sinceră că putem schimba ceva, cândva…
buna ideea cu leapsa pe blog..doar sa nu se transforme intr-o noua cauza pierduta pe facebook sau un motiv de dispute intre bloggeri..
eu urmaresc politica dar moderat, nu ma arunc cu capul inainte pentru unul sau altul(nici nu merita), doar cat sa ma informez, cu mai zis si tu ne afecteaza viata, in ce masura, depinde de fiecare
Si daca-or fi ambele ?!… Nu se poate si asa ?!
Ar fi ideal sa se concretizeze intr-un fel rezultatele dezbaterilor de genul acesta.
Parerea mea – http://bogdanantohe.wordpress.com/2010/02/10/scarba-scarbelor-politica/
de cativa ani spun ca singura solutie pentru remedierea „politicii” romanesti e o bomba la parlament si guvern, dar o bomba din aia cu adn…sa ii curete si pe mostenitorii de drept, ca sa putem sa o luam de la capat cu forte noi si prospete, neatinse de actuala clasa politica.
Pe mine nu ma deranjeaza politica romaneasca, ci clasa politica romaneasca… sau, mai bine spus, lipsa ei … asa ca astept o bomba din partea cuiva… si sa o luam de la capat…. sincer nu vad alta solutie.
Bine pusa problema! Cred ca varianta cea mai buna este implicarea, dar nu neaparat imbracand costumul si candidand. Eu, spre exemplu, incerc sa o fac prin intermediul presei, semnaland si criticand neregulile pe care le vad. Exista in lume multe lucruri pe care nu le hotaram noi si nici nu le putem schimba, dar daca incercam, suntem macar indreptatiti sa le criticam. Parerea mea.
@Dan Ciulea: ai uitat de Cotroceni :) Nu esti cam drastic totusi? Au mai crezut si altii in solutia „bombei”. Personal nu o consider „constructiva”. :p
Nu pot sa spun ca mi-e scarba de politica, tocmai pentru ca recunosc rolul ei in viata noastra, a tuturor. insa mi-e SCARBA DE CLASA POLITICA ACTUALA. De politicienii -afaceristi, demagogi, de multe ori lipsiti de inteligenta si cunostinte elementare si bine integrati in subcultura (manelismul) romaneasca.
Cei care-au inventat „scarba de politica” au fost tocmai politicienii. Va mai amintiti originile fenomenului ? A avut un back-up extraordinar in televiziuni si presa scrisa, a avut efecte concrete, absenteismul din 2008 – cand au fost primele alegeri pe Vot Uninominal – adica in concluzie, pentru politicienii care au creat-o, „scarba” si-a atins scopul.
Ce mi se pare ciudat e ca nimeni nu indrazneste sa se puna contra curentului si sa recunoasca faptul c-a fost o tampenie uriasa, ca v-ati lasat pacaliti ca niste fraieri, ca, initiata ca un fel de miscare de protest „pasiv”, „scarba” n-a schimbat nimic (la nici 6 luni de la protestiada din decembrie, de exemplu, PNL o punea pe Nikolai cap de lista), si ca politicienii insisi care-au generat-o atunci (de frica uninominalului), astazi au schimbat foaia, va imping sa va activati „politic”, si va cer sa va aliniati la un curent exact opus celui pe care-l predicau nu mai departe decat acum 1 an.
Eu zic ca este si o problema de psihologie de varsta.
Pingback: Indicii anatomice – 10 « Ioan Usca
Iar te faci chinez. Când te ia cu chef de borât de la duhoarea de rahat e din laşitate sau necesitate?
Pe urmă te trezeşti că ai intrat şi tu în politică şi te uiţi câş la ăi care borăsc la duhoarea aia. Şi îţi zici „hai, bre, că al meu miroase subţire”.
Pingback: Indicii anatomice – 11 « Ioan Usca
Pingback: Tramadol online.