Băi, terorişti ecologici, rămâneţi voi ultimii să stingeţi lumina?

Purced să răspund cu întârzierea caracteristică la leapşa lui Lucian. Aia cu stinsul luminii. Şi pentru că discut posterioric precizez că nu am stins lumina. Pentru că eram la Olăneşti, unde chestiuni de astea nu erau de nici o culoare la ordinea zilei. Dar la mine acasă, în Bucureşti, cumnata mea Ana a stins lumina în toată casă. Deci, pe undeva, m-am achitat de sarcină ca şi cum aş fi fost acasă. Pentru că, dacă eram acasă, aş fi potolit şi eu curentul o ţâră. Pentru că ideea, dincolo de uşorul său accent de previzibilitate, a fost una mişto.

Acestea fiind zise, să mai zic ceva. Despre ceea ce numesc eu terorism ecologic. Despre cei care, în numele unui autoimpus şi automestecat sindrom mesianico-ecologico-verzuliu, consideră că au salvarea planetei la degetul lor mic de la piciorul drept. Despre cei care se înlănţuie de te miri ce obiective ca să atragă atenţia şi care se pun în calea petrolierelor cu o şalupă (care merge cu petrol nu cu petale de trandafir) ca să oprească nu ştiu ce potenţială şi posibilă poluare.

Mă enervează profund aceste exagerări. Pentru că mi se par exagerări exagerate. Şi pentru că, după capul meu, salvarea planetei nu stă în astfel de mari acte de mici terorişti. Mai mult bine pe filieră ecologică fac cei mici şi nevăzuţi care, în spaţiul lor de acţiune, activează zi de zi ca ecologişti nevăzuţi, nebăgaţi în seamă şi care nu simt nici un milimetru nevoia de a fi văzuţi la ştiri când execută acte necesare salvării planetei. Exhibiţionismul ecologic mă prostdispune. Activismul ecologic mă coafează. Micii ecologişti prestează de jdemii de ori mai adevărat pentru salvarea planetei decât marii ecologişti cu PRul în gură şi pe tricouri.

Mi se dă permanent ca măreţ exemplu activitatea verzulie a lui Al Gore. De parcă turele prin toată lumea pe care susnumitul le face cu avionul nu înseamnă tone de cherosen consumate cu impactul respectiv asupra mediului.

La urma urmei diferenţa dintre teroriştii ecologici şi teroriştii clasici e doar de obiective. Primii spun că vor să salveze planeta. Ceilalţi spun că vor să salveze ce vor ei să salveze. Metodele şi procedurile sunt echivalente ca principiu. Iar în momentul în care faci rabat de la metodă pentru că obiectivul tău e mai măreţ decât obiectivul altuia pe mine m-ai pierdut totalmente…

6 comentarii la “Băi, terorişti ecologici, rămâneţi voi ultimii să stingeţi lumina?

  1. artistu Răspunde

    Da’ ma, da’s frumosi asa visatori cum ie ei mititeii!

  2. mariusic Răspunde

    Deci scopul nu scuză mijloacele? Să omori pe cineva în legitimă apărare e acelaşi lucru cu o crimă? Îţi dau dreptate în ce priveşte marile „fâsuri” ale ecologiştilor, dar de aici până la a-i compara cu teroriştii… e un pic departe. Cuvântul terorist provine de la „teroare” nu? Deci până la urmă ecologiştii ne terorizează cu manifestaţiile şi sloganele lor sau cum? Exprimarea „terorist ecologist” e plastică dar poate induce o percepţie exagerată. Chiar tu zici: „Mă enervează profund aceste exagerări”. Exagerarea e inerentă gândirii umane. Cu cât devii imun la exagerări mai repede şi nu te mai enervezi, cu atât mai bine pentru sănătatea personală.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Sau comentează direct cu contul tău de Facebook: