06.12.2016

Hotspots pentru refugiați. Și nu ne referim la internet…

Află cum poți să câștigi o Dacia Duster Laureate și alte zeci de premii.

Că sistemul actual european de a face față numărului tot mai mare de refugați și-a atins limitele, este un lucru care nu mai poate fi contestat. Din păcate. Căci, nu-i așa, ne-am fi dorit, din tot sufletul de europeni, să nu se întâmple așa. Dar…

Așa că se cere o schimbare radicală a așa-numitului „sistem Dublin”, au concluzionat miercuri membrii Comisiei pentru Libertăți Civile. Aceștia au propus înființarea unui sistem central pentru colectarea și alocarea solicitărilor de azil. Proiectul, care ar putea include o cotă pentru fiecare stat membru, ar funcționa în baza unui sistem „de puncte de acces” (hotspots), de unde ar fi distribuiți refugiații.

Propunerea de revizuire a Acordului Dublin III (care determină statul membru, responsabil cu procesarea solicitării de azil) este prezentă într-o hotărâre votată de Comisie. Proiectul întocmit de Roberta Metsola (EPP, MT) şi Kashetu Kyenge (S&D, IT) a fost aprobat cu 44 de voturi la 11 și o abținere.

„Gravitatea problemei este imensă. Anul trecut 3.771 de oameni s-au înecat în apele noastre. Anul acesta deja au fost 450 de morți, printre care și 77 de copii. Ca politicieni, datoria noastră este să ne asigurăm că aceștia nu rămân niște statistici fără nume. Aceștia sunt oameni reali, cu vieți reale. Cu toții trebuie să depunem un efort mai mare – indiferența nu este o opţiune. Este momentul pentru acțiune pe toate fronturile – și aceasta este ceea ce găsim și în raportul de față”, a declarat doamna Roberta Metsola.

„Europa trebuie să aibă o abordare globală faţă de migrație, în baza principiului solidarității dintre state. Este nevoie de un management global care adoptă principiul solidarității dintre state, alocă o responsabilitate egală și plasează valorile precum viaţa şi drepturilor fundamentale în centrul procesului”, a adăugat Kashetu Kyenge.

Proiectul pune accent pe faptul că sistemul curent de azil, nu acordă atenție presiunii specifice cu care se confruntă statele membre cu granițe externe UE. Deputaţii cer o schimbare care să garanteze corectitudinea și responsabilitate în solidar, precum și o procesare rapidă a solicitărilor de azil.

În anul 2015 au fost detectate 1,83 de milioane de persoane care au încercat să traverseze granițele externe ale Uniunii Europene în mod ilegal (crescând de la 282.500 în 2014). De asemenea, în UE, Norvegia și Elveția au s-au înregistrat 1,4 milioane de solicitări pentru protecție internațională, iar numărul acestora a crescut constant din luna aprilie.

Transfer și relocare

Textul cere statelor membre să își îndeplinească obligațiile legate de măsurile pentru transferul urgent al solicitanților de azil, subliniind că, până la data de 3 martie 2016, doar 660 din 106,000 de solicitanți de azil aflaţi în Italia și Grecia au fost transferați spre alte state UE.

În legătură cu relocarea solicitanților de azil (din state din afara UE), deputații din Parlamentul European susțin că UE are nevoie de o „abordare legislativă cu caracter obligatoriu”, adăugând că, pentru a impact, aceasta trebuie să asigure relocarea unui număr ‘semnificativ’ de refugiați, raportat la nivelul general de solicitanți de azil în UE.

Privind funcționarea „punctelor de acces” (hotspots), Comisia de Libertăți Civile cere oferirea asistenței financiare și tehnice statelor membre (precum Italia sau Grecia) devenite punct de intrare al solicitanților de azil. Primirea asistenței ar facilita înregistrarea tuturor migranților; în consecință, Comisia cere țărilor vizate să accepte această asistenţă.

De asemenea, deputații au subliniat poziția vulnerabilă a minorilor, în special a celor ce călătoresc singuri; au cerut implementarea unui sistem de protecție care să aibă în vedere protecția copiilor și ferirea acestora de abuz și exploatare.

Raportul exprimă îngrijorări legate de decizia unor state de a-și închide granițele interne sau de a introduce controale temporare, întrucât aceste măsuri pun la îndoială funcționarea adecvată a zonei Schengen.

Deputații din Parlamentul European susțin introducerea unor noi acorduri de ‘reprimire’ la întreg nivelul Uniunii Europene. Conform deputaților, aceste acorduri ar trebui să aibă prioritate în fața acordurilor bilaterale între statele membre și țări terțe. Deputații susțin întoarcerea migranților doar în cazul în care țara în care sunt întorși este considerată sigură pentru aceștia.

Raportul va fi supus votului în următoarea sesiune plenară, ce va avea loc pe 13 aprilie în Strasbourg.

Despre autor: Cristian China-Birta

Blogger din 2007. Toamna :)) Antreprenor din 2009. Mândru membru al Kooperativa 2.0.

HomeFest sau cum să vezi o piesă de teatru într-o garsonieră

Zootropolis, ciudățenie maximă…

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *