07.12.2016

Adevărata exorcizare a lui Radu Găvan de abia acum începe

Află cum poți să câștigi o Dacia Duster Laureate și alte zeci de premii.

Am terminat de citit ”Exorcizat” a lui Radu Găvan pe tren, pe drumul dinpre Bacău spre București. Imediat ce am închis cartea, am scos laptopul. Și scriu rândurile de mai jos. La prima mână. Fără să mă gândesc prea mult la carte. Exact cum trebuie să scrii despre o astfel de carte.

De la prima până la ultima pagină mi-a fost o milă imensă de personajul principal. Nu mă pricep eu la analize de astea inteligento-introspective, așa că nu nici măcar nu încerc să înțeleg mila cu pricina. Doar vă spun că am simțit-o. La greu. Hai, bine, așa, ca încercare, cred că îmi era milă, de fapt, de cel ce am fost și eu cândva (dar doar parțial, chiar foarte parțial, dacă îmi permiteți), când am experimentat câteva situații pe care le-am văzut și la personajul lui Radu.

Cumva cred că toți cei care ați citit carte ați simțit că v-a cam ginit Radu în anumite momente. Doar voi știți în care. Unii nici măcar când sunteți doar voi cu voi nu recunoașteți. Sunteți niște triști în cazul ăsta. Foarte triști. Căci ajungi în stadiul de tristețe maximă nu când exersezi partitura largă cântată ori în cheia penibilul existențial ori în cheia urii profunde (și imaginare, total imaginare, desigur) față de celălalt, ci când crezi că nu despre tine este vorba, când îți bagi propriul cap în propriul cur și îți imaginezi că așa gândești mai bine.

Cei care nu ați citit încă ”Exorcizat” ați putea să o faceți cu gândul că ați putea da un test. Adică să vedeți în câte momente din carte vă regăsiți în jegul sufletesc al personajului. În sensul că l-ați experimentat, pe bucăți (firește, ar fi oribil să fiți ca tristul personaj), aici nu am nici cea mai mică îndoială. Și, după ce recunoașteți că ați trăit așa ceva, să încercați și un exercițiu de exorcizare. Cum? Dracu știe. Poate nici el. Voi încercați. Vedeți ce iese.

Bun, să vă explic titlu. ”Exorcizat” este un roman bun. Chiar prea bun pentru Radu Găvan. Și zic asta pentru că mă gândesc la ce va scrie în continuare. La cât de dur lovește ”Exorcizat” în văgăunele coraconului (sau ceva, ați înțeles voi), există două variante. Ambele pierzătoare, din punctul meu de vedere.

Varianta 1. Radu scrie un roman la fel. Caz în care o să mă plictisească. Pentru că poate exista doar un singur ”Exorcizat”. Un al doilea ar fi doar o telenovea. Coreeană.

Varianta 2. Radu scrie un roman cu totul altfel. Caz în care nu mai este Radu Găvan. Căci, cel puțin în mintea mea, firește, brandul autorului a devenit prizonierul cărții într-o măsură mai mare decât autorul este gardianul cărții. Sau ceva.

De prisos să vă spun că aștept cu maxim interes ca Radu, cu al doilea roman, să îmi dea ce dă personajul lui în roman unora. Și să îmi arate că cele doua variante ale mele s-au anulat reciproc. Nu că asta ar însemna că nu mă pricep la literatura. Asta este deja stabilit. Eu am stabilit asta deja.

Coperta_Exorcizat_Radu-Gavan

Despre autor: Cristian China-Birta

Blogger din 2007. Toamna :)) Antreprenor din 2009. Mândru membru al Kooperativa 2.0.

Despre importanța hidratării în viața noastră de zi cu zi. Bonus: un filmuleț cu mine răpus la datorie :D

Nu-i așa că vă plac oameni ca doamna Mioara Panait? :)

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *