05.12.2016

DanSai nu este o silabisire oltenească, ci numele unui orășel din Thailanda :D

Află cum poți să câștigi o Dacia Duster Laureate și alte zeci de premii.

Dragilor,

Vă inoportunez și în această frumoasă zi de duminică (mă rog, aici în Thailanda e frumoasă, la voi nu știu cum este :D), pentru a vă raporta încă o etapă, cum ar veni, din expediția #PrinThailandaMea. Sunt atât de multe de văzut, făcut și, of course, de scris încât să nu cumva să comiteți eroare de a crede că eu sunt în concediu pe aici, căci eu sunt la muncă! Desigur, cu mențiunea că am cea mai frumoasă meserie din lume, deci munca este o adevărată plăcere :D

Astăzi vă povestesc un pic despre plimbarea noastră prin DanSai (am văut că unii scriu Dan Sai, dar mie mai mult îmi place așa oltenește :D), un mic orășel din nordul Thailandei (provincia Loei). Am ajuns acolo plecând de la baza noastră de operațiuni, resortul de mare angajament Phu Pha Nam. După ce am vizitat câteva temple din zonă și după ce, în satul din vecinătate Na Haew, am fost primii occidentali care am ajuns acolo ever, ever, am ajuns în Dan Sai, ca să mâncăm la un restaurant local.

Simpaticul nostru ghid, Popi, ne-a spus înainte de a pleca de la resort că ar trebui să ne oprim la un magazin și să ne cumpărăm de mâncare de asta mai de comerț pentru că după aia o să ajungem în zone unde o să fim obligați, cum ar veni, să consumăm ”local food” și s-ar putea să nu ne placă. Doar când i-am spus că noi de fapt asta căutăm, local food și local everything, s-a relaxat și am pornit la drum.

Apropo de local food, șoferul microbuzului mânca nișe semințe prăjte. Dar erau semințe de pepene roșu, de lebeniță cum îi știu eu spune. Am gustat, nimic special, dar am ținut să vă spun că există și așa ceva :))

IMG_9366

Local food am mâncat și în DanSai. Într-un restaurant (cel mai răsărit din localitate) de o modestie extrem de simpatică. Adică niște mese simple, cu niște scaune simple, cu tacâmuri simple, genul unei crâșme dintr-un orășel mic de cartier de pe la noi. Dar mâncarea, desigur, așa cum este în toată Thailand, excelentă. A fost pentru prima dată când am mâncat pește Ruby, care m-a dat pe spate de cât de bun era.

O fază amuzantă mi s-a întâmplat când m-am dus la tejgheaua care ținea loc de bar și de birou adminstrativ și unde stătea patroana. Am rugat-o să mă lase să fac poza de mai jos, căci bucata de lemn pe care cineva desenase un cuplu imitând un LCD de Samsung mi s-a părut de foioioioi :)) Urma să aflu de la patroană, într-o engleză de a durut-o mâna după aia :)) că: 1. tabolul respectiv era pictat de soțul ei și că ei doi erau trași în chip, ca să bag o ardelenească 2. eram primul occidental care poposea la ea în restaurant, așa că m-a întrebat dacă poate face poză cu mine (am luat-o și am adus-o la masa noastră, ca să facă poză cu toți).

IMG_9363

După ce ne-am despărțit cu tristețe de excelentul ruby fish, ne-am dus la Muzeul Satului din Dansai (Folk Museum, scria în engleză la intrare). Unul mititel și care, în esență, era despre măștile care se poartă cu ocazia Phi Ta Khon Festival, un eveniment ce are loc o dată pe an (în primul weekend după a șasea lună plină). Este un eveniment care onorează morții și prin care sufletele lor sunt chemate să sărbătorească împreună cu cei vii. Interesant trebuie să fie să vezi live așa ceva, cred, mai ales că am simțit cât de faine sunt astfel de festivaluri când am asistat la Ceremonia Florilor.

Evident că nu am rezistat tentației să nu îmi fac poză cu o mască, așa că aveți încredere când vă spun că eu sunt cel de mai jos :))

selfie masca

Din nou ni s-a întâmplat faza cu ”sunteți primii occidentali pe care îi văd, pot să fac o poză cu voi?”, drept pentru care am prestat corespunzător :D

IMG_8891 IMG_8892

Vă las cu câteva fotografii din muzeu, cu mențiunea că sunt realizate cu Canon 100 D (să nu uitați de promoția la obiective).

Ne auzim pe mâine cu alte povești. Despre cum a fost momentul când am ajuns la granița dintre Thailanda și Laos și despre a doua ”repriză” de Bangkok, unde am experimentat cu adevărat sufletul orașului. Stați aproape de #PrinThailandaMea :)

#insthailand este un trip organizat împreună cu T.A.T Balkans și Băneasa Shopping City. Packed by Valigeria.ro.

Despre autor: Cristian China-Birta

Blogger din 2007. Toamna :)) Antreprenor din 2009. Mândru membru al Kooperativa 2.0.

Cam așa arată templele în Thailanda. Mă rog, cum le-a văzut păcătosul din mine…

Oameni din Thailanda – un fel de omagiu foto pentru acești oameni faini

Un comentariu

  1. duminică, 19 aprilie 2015, 11:49

    Hai ca dansasi bine :)

    Thumb up 0 Thumb down 0

    Răspunde

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *