03.12.2016

A nu mai păcătui prin nepăsare este o opţiune, nu o obligaţie

Află cum poți să câștigi o Dacia Duster Laureate și alte zeci de premii.

Îmi place să cred că sunt un om foarte puternic. Care ştie să lupte pentru multe şi care crede în fiecare luptă pe care o dă. În viaţa mea am avut de depăşit multe momente foarte dificile şi am trecut de ele pentru că am strâns din dinţi şi am mers înainte cu încăpăţânare. Pentru că am găsit mereu şi mereu motive să cred că viaţa este frumoasă şi că merită trăită, nu doar bifată.

Sunt un om puternic. Foarte puternic. Dar îngrozitor de slab când văd suferinţa celor din jurul meu. Suferinţa adevărată, cea vecină cu disperarea. Şi devin laş. Căci încerc să ocolesc astfel de întâlniri, încerc să nu mă uit în ochii celor pentru care viitorul înseamnă doar prezentul pe care încearcă din răsputeri să nu îl transforme în trecut.

Se spune că timpul vindecă anumite răni. Nu cred. Le cicatrizează doar. Dar de vindecat nu le vindecă niciodată. În timp, am învăţat că cea mai bună modalitate de a-ţi vindeca nişte răni ale sufletului este să faci bine altora. Nu ştiu de ce se întâmplă asta. Dar ştiu că funcţionează. Poate pentru că, undeva în adâncul nostru, înţelegem că a trăi prin şi pentru ceilalţi este forma supremă de a fiinţa.

A face bine cuiva este o expresie care conţine în sine o infinitate de forme de a se materializa. A zâmbi cuiva, fără nici un motiv, este o formă de a face bine. A oferi cuiva ceva este o altă formă. Dar cea mai frumoasă formă de a face bine cuiva este aceea în care nu aştepţi nimic în schimb. Acţionezi doar. Atât. Şi speri ca gestul tău să conteze.

Nepăsarea este un mare păcat. Nu pentru că îl exersăm ca o formă de protecţie a sufletului nostru care nu ar putea duce atâta suferinţă câtă există în jurul nostru. Ci pentru că, la un moment dat, decidem să facem din nepăsare un mod de a trăi, pentru că alegem să ne trăim singuri viaţa care nu merită trăită decât prin şi pentru ceilalţi.

O opţiune pe care unii dintre noi reuşim să o activăm din când în când. Atunci când, din nici noi nu ştim exact ce motive, zidul pe care l-am construit ca să ne apărăm de suferinţa celor din jurul nostru se prăbuşeşte de parcă nu ar fi existat niciodată. Moment în care ridicăm ochii şi ieşim din păcatul nepăsării. Pentru câteva clipe. Şi facem un bine cuiva care are nevoie imensă ca noi, ceilalţi, să înţelegem că viaţa sa devine pentru acele câteva clipe parte din viaţa noastră. După care, parcă speriaţi că ne-am descoperit într-un asemenea hal, ridicăm la loc zidul nepăsării, pe care de cele mai multe ori îl construim şi mai trainic şi mai înalt.

Zidul meu s-a prăbuşit un pic atunci când am văzut povestea lui Rareş. Şi am ştiu că nu pot să nu îmi găsesc curajul de a înţelege suferinţa lui şi a celor din jurul lui. Şi, pentru câteva minute, viaţa lui Rareş a devenit parte din viaţa mea. Doar pentru câteva minute. Căci acum, în timp ce scriu aceste rânduri de final, îmi adun materialele pentru a reface acel zid. Care va fi, o ştiu deja, de două ori mai puternic decât cel după care m-am ascuns până la a vedea povestea lui Rareş. Şi care, o ştiu deja, se va prăbuşi din nou la un moment dat. Curând…

Conturi pentru donații:
PAYPAL: rtdumitrascu@gmail.com

Banca ING, cont: RO54INGB0000999900856546 LEI / SWIFT INGBROBU
Titular de cont: RAZVAN DUMITRASCU

Adresa titular de cont: Bucuresti, Sector 3, Str. Ramnicu Sarat nr. 15

Daca vreti sa luati legatura cu familia:

– telefon :0740.018.731 si 0745.086.138
– e-mail: rtdumitrascu at gmail.com

Rares

Despre autor: Cristian China-Birta

Blogger din 2007. Toamna :)) Antreprenor din 2009. Mândru membru al Kooperativa 2.0.

8 Motive pentru care îți va plăcea Windows 8.1

Gullit vă aşteaptă „pasele” în seara asta la #ShareTheSofa by Heineken (A)

8 comentarii

  1. marți, 11 martie 2014, 09:29

    Imi cer scuze, povestea nu am putut sa o citesc pana la capat, insa am raspuns apelului. Multa sanatate.

    Thumb up 0 Thumb down 0

    Răspunde
  2. marți, 11 martie 2014, 10:47

    Mă doare sufletul când văd atâta suferință, mă doare și mai tare când văd că copiii suferă și ei, viața asta nu e corectă. Biblia zice că Dumnezeu îngăduie suferința petru ca oamenii să se apropie de El, din păcate uni se îndepărtează și mai mult. Totuși trebuie să ne încredem în El și ne va ajuta. Multă sănătate

    Thumb up 0 Thumb down 0

    Răspunde
  3. RoberR
    marți, 11 martie 2014, 11:18

    multe cazuri din pacate. Mersi de info, am luat atitudine.

    Thumb up 0 Thumb down 0

    Răspunde
  4. NICU PERSU
    marți, 11 martie 2014, 22:25

    DOMNUL CRISTIAN MA NUMESC NICU SI SUNT DIN VALCEA ,,,MI-A PLACUT MULT TEXTUL SCRIS LA ACEST MATERIAL DUREROS PE CARE LA-TI POSTAT,,NU POT SA VA TRIMIT CERERE DE PRIETENIE CA SUNT BLOCAT ,,DAR AS FI BUCUROS SA AM IN LISTA MEA DE PRIETENI ,OAMENI CA DUMNEAVOASTRA SI AM NEVOIE DE OAMENI CARE POT SA SCRIE UN TEXT CU ,CUVINTE CARE VIN DIN INTERIORUL INIMII,,,EU LUCREZ LA UN PROIECT CARE SE VA NUMI ,,,O LACRIMA DE FERICIRE ,,,SI AM NEVOIE DE OAMENI CA DUMNEAVOASTRA CARE SA MA AJUTE CA IMPREUNA SA PUTEM FACE INIMILE ALTORA SA CEDEZE IN FATA ACESTOR STRIGATE DE AJUTOR DIN PARTEA COPIILOR INDURERATI DE INCERCARILE VIETI PRIN CARE TREC,,,ASTEPT O CERERE DE PRIETENIE LA NICU PERSU SI PUTEM SA VORBIM MAI MULTE…CU STIMA NICU,,,

    Thumb up 0 Thumb down 0

    Răspunde
  5. joi, 13 martie 2014, 16:36

    Pe mine ma doare sufletul cand vad cu cata usurinta se pune diagnosticul de cancer si cum sunt decimati oamenii cu medicamente si tratamente alopate. De-asta ma doare!
    Pentru ca si eu am avut acest diagnostic, si mama mea il are si traieste pentru ca a refuzat chimioterapia.
    E adevarat ca atunci cand esti pus fata in fata cu diagnosticul te sperii si simti ca singura ta speranta este doctorul, dar NU-I ADEVARAT! Exista tratamente, exista plante minunate, exista varianta de a-ti curata sistemul limfatic prin metode naturiste.
    Imi pare rau ca oamenii sunt dusi la taiere in fiecare zi si li se refuza dreptul la viata!

    Thumb up 0 Thumb down 0

    Răspunde

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *