Stau aşa şi cujet un pic şi, după aproximativ 14 secunde de cujetat, îmi dai seama că trebuie să fi sărit de vreo 50 de interviuri/chestionare/formulare pe care le-am completat în ultimii doi ani la solicitarea unor studenţi de la comunicare sau ştiinţe politice sau sociologie sau de la ce facultate or mai fi fiind. Mi-a luat ceva timp să răspund la toate cele, fireşte, dar fac asta pentru că 1. îi ajută (iar eu – vă spun din nou – merg pe principiul „dacă poţi ajuta pe cineva, de ce să nu o faci?„) 2. mă ajută şi pe mine să văd cum ne văd pe noi, bloggerii, cineva din – hai să îi spune aşa – exteriorul blogosferei. Căci multe poţi înţelege, dacă eşti atent, din întrebările pe care le primeşti.
Ce vedeţi mai jos este un astfel de interviu. La care am răspuns pentru că m-a rugat Loredana Piscoi, studentă a Facultăţii de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării, din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca. Şi căreia i-am propus următoarea afacere: îi răspund la întrebări, dacă acceptă ca întreg interviul să fie publicat acilea pe chinezu.eu. Ceea ce, după cum lesne puteţi vedea, tocmai ce s-a întâmplat :D Pozele îmi aparţin, fac precizarea cuvenită ca să nu mă luaţi cu „sursa, băăăăă, sursa!„.
Ah, să nu uit să dau link către kooperativa.ro. Doar ca să profit de traficul pe care o să îl stârnească acest interviu, desigur. Şi pentru că ce facem acolo mă reprezintă în enorm de mare măsură şi se şi pupă cu ce am zis mai jos, fireşte.
1. Ce te-a determinat să alegi crearea unui blog? Despre ce ai scris în primul articol?
Prin 2005, căutam pe net ceva despre scrierea discursului politic (lucram pe marketing politic atunci). Şi am găsit un blog (pe atunci nu ştiam că aşa îi zice), unde subiectul era tratat foarte simpatic, diferit de manuale. Şi am zis că vreau şi eu! Mai apoi am stat câteva luni să mă gândesc cum să apuc chestiunea, mi-am făcut un mini-business plan şi i-am dat bătaie. Prima postare a fost despre, fireşte, „bine v-am găsit” :))
2. Cât timp ai scris „în anonimat”? Cât a durat până să îţi creezi un renume în această breaslă?
Abia după doi ani de muncă susţinută pot spune că am devenit o voce cât de cât credibilă în blogosferă. Dar a fost muncă, nu glumă. Inclusiv investitii în temă, în participarea la evenimente, în nişte premii pentru cei ce mă citeau atunci. Pentru că am văzut blogul ca pe un business şi am acţionat pe cale de consecinţă.
3. Vezi bloggingul ca pe un job?
Dap, aşa l-a văzut chiar de la început. Cu precizarea că este cel mai frumos job :)
4. Când şi cum ai început să scoţi profit din blogging? Ce strategii ai folosit?
Faza asta cu profitul este tricky. Eu prefer să mă refer la beneficii, nu la profit. Pentru că a fi invitat ca speaker la o conferinţă de prestigiu înseamnă beneficiu, nu profit. A primi telefoane în teste (spre exempu) tot aia înseamnă. Cam la doi ani de muncă susţinută au început să vină beneficiile. Şi după vreo 3 ani de la lansarea blogului am putu vorbi şi de profit, adică nişte campanii pe durată mai lungă, nu doar sporadic.
5. Care sunt sumele la care ar putea ajunge lunar un blogger? Crezi că poate fi folosit ca unică sursă de venit?
Există maximum 20 de bloggeri care trăiesc doar din asta în România. Este o estimare proprie, nu am date statistice clare. Dar spun asta pentru că ştiu piaţa destul de bine. Unii (puţini, e drept) sar de 2000 de euro pe lună. Dar în cele mai multe cazuri vorbim nu doar despre blog, ci despre un întreg ecosistem de business creat în jurul blogului, adică o gândire strategică amplă, dacă vrei.
6. Consideri că succesul unui blog ţine de natura blogului şi/sau de blogger în sine?
Dacă prin natura blogului înţelegi blog de nişă vs blog generalist şi blog de brand vs blog no name, categoric că da. Contează foarte mult cum te poziţionezi, cum te vinzi, în esenţă. Contează şi bloggerul, fireşte, pentru că el este „şeful”, ca să zic aşa. Dar cel mai bine ar fi să performeze în baza unei strategii minimale şi în baza unui mini business plan, la care să se raporteze permanent şi pe care să îl ia la pilă de câte ori este cazul.
7. Sunt atâţia bloggeri care, deşi au vechime, sunt necunoscuţi. Care consideri că sunt secretele pentru a ajunge „faimos”?
Procesul de construcţie a brandului este unul dificil, care ia mult timp şi multe resurse (în special cele de timp). Mulţi bloggeri spun că ei sunt pe piaţă de ani de zile şi că nu au reuşit să se facă mai cunoscuţi. Unora le-aş spune că nu s-au focusat pe construcţia brandului, ci doar pe a fi bloggeri. Altora le-aş spune că şi-au construit greşit strategia şi au aplicat-o şi mai greşit. Iar unora le-aş spune că se agită degeaba, pentru simplul fapt că, româneşte spus, nu au cu ce.
Nu există nici un secret, există doar muncă multă şi strategia prin care să pui munca asta multă la treabă. Dar atunci când nu ai nici strategie şi vrei să fentezi şi munca…
8. Ce te-a făcut pe tine, în mod particular, cunoscut? Care sunt atuurile tale?
Strategia mea s-a bazat pe combinaţia dintre online şi offline. Foarte simplu sună, dar tare greu de aplicat :)) Dar acesta este adevărul. Mai apoi, am pus accentul pe diversificarea proiectelor în care sunt implicat şi dezvoltarea părţii antreprenoriale. Iar de la anul o să adaug ceva, o să vedeţi :D
9. Ce recomandări ai pentru cei care acum descoperă bloggingul şi doresc să obţină profit prin intermediul acestuia?
Să ştie sigur că vor să facă asta. Iar dacă ştiu sigur, să îşi facă un plan de bătaie minimal, la care să se raporteze permanent. Şi să aibă răbdare. În timp ce muncesc de rup :)
12 thoughts on “Recomandare pentru bloggerii tineri: Să aibă răbdare. În timp ce muncesc de rup”
Hait! Sunt cam nerabdatoare de felul meu, iar in filosofia mea de viata munca pe rupte e pe undeva la coada listei. Hmmmm. Deci musai sa existe si solutii alternative pentru specimene ca mine. Daca nu, va trebui sa le inventez io.
Spor la inventare, atunci! #decatatat
Multumesc frumos, si io sper sa fie!
Ca doar nu degeaba se zice ca lenea este mama a noua inventii din zece, pai nu?! :)))
Ca bine zici maestre 2.0, daca ma tineam si eu serios din 2005 eram mare acum, dar cum m-am trezit numai prin 2010 pot sa spun ca dupa vreo 2 ani incepi sa vezi si rezultate, normal …daca muncesti pe rupte !
Iti dau mare dreptate ca imi dai mare dreptate :D
Dati-mi voie sa va dau mare dreptate :))
Bun asa :)
Dar va trebui dezvoltata, distinct, chestia asta cu „Dar în cele mai multe cazuri vorbim nu doar despre blog, ci despre un întreg ecosistem de business creat în jurul blogului, adică o gândire strategică amplă, dacă vrei.”
Din ce am vazut in editia asta care tocmai a trecut din ‘campionatul Blogal Initiative’, gindirea strategica se poate rezuma la ‘hai sa-mi fac o publicatie la care sint director, redactor-sef si unicul redactor’ – or cind lucrurile se intimpla asa, rareori are cum sa iasa mai mult de un ziar de mica publicitate… E nevoie de manual :) Jeremy Wright trebe amendat …
Ehe, multe ar trebui dezvoltate, timp sa am, ca minte am destula :)) Ar fi chiar interesant de facut un fel de tipologie a acestor ecosisteme – le-am zis asa ca nu mi-a venit alta rima :D – asa cum le-am vazut eu formate in jurul unuia sau altuia. Hai ca o trec si pe asta pe to do list. Poate, poate… :))
Aham, m-am prins. In loc de bere zisesi offline :) Adevarul este ca de la offline vin cele mai bune idei pentru blog, cel putin la mine :) Spor!
Pentru ca offlineul trebuia sa aiba si o traducere romaneasca, atunci i-am spus, natural si firesc, bere :))
Sa ma anuntati si pe mine cand puneti de-o intalnire d-asta offline, plina de idei „cele mai bune”.
Rabdarea e o virtute de mult uitata!