Uneori am impresia că nu e ceva în regulă cu mine. Pentru că nu pot înţelege în nici un fel cum de unii pot face glume când moare cineva. Îmi trece repede impresia aia, staţi liniştiţi, nu este nimic grav. Dar fac atfel de exerciţi de introspecţie pentru că este bine să le faci. Măcar din când în când.
Să luam exemplul de mai jos. Legat de faza cu moartea mamei Monicăi Gabor în peşteră, un eveniment tragic, oricum o dai şi oricât de sucit ai fi la suflet.
Chiar nu mai are rost să povestim, zău. Hai să o lăsăm aşa. Fix aşa cum a dat-o de gard.
Bine, bine, aţi putea întreba pe bună dreptate, dar cum ai ajuns tu să vezi chestiunea cu pricina? Bună întrebare, parol. Iar răspunsul este unul simplu: am dat de personajul cu pricina pentru că mi-a comentat la un status de pe facebook, în modul pe care îl vedeţi mai jos, cu un bun simţ inclus absolut devastator.
Bine, bine, aţi putea întreba pe bună dreptate, dar de ce ai simţit nevoia să vezi cine este personajul? Bună întrebare, parol. Iar răspunsul este unul simplu: pentru că eram friends pe facebook şi încercam să înţeleg de ce aş fi eu friend cu unul ca ăsta. Am remediat eroare, desigur.
Sigur, am putea începe o discuţie despre modul în care accepţi te miri ce friendship pe facebook. Dar nu o să o facem. Căci, cu sinceritatea mmaximă pe care aroganţa mi-o permite, ar însemna să îmi asum că – pardon my French – am fost un mare bou că m-am lăsat să ajung la aproape 5.000 de friends pe facebook.
Pam pam!
21 thoughts on “Scurt şi suav exemplu de unfriend pe facebook”
Eu sunt un bou mai mic: am numai vreo opt sute! Am învăţat că este musai să verific pe cine accept şi … să dau afară pe cel care nu înţelege că nu am chef de jocuri.
Am pierdut nopti intregi ca sa dau remove friends…Acum am mare grija pe cine mai accept. Exista pagina publica cu peste 14200 de fani, acolo pot fi prieten cu toti :)
Mai, Cristi, iar te faci „bou” de unul singur? Nu ai cum sa-i cunosti pe toti cei care iti cer prietenia. Important este ce faci cand iti dai seama cine sunt – incetezi prietenia si gata. Zambeste. Este dimineata. Este sambata. :)
Si eu am dat accept la cativa, pe ca re nu i-am cunoscut si am platit. De-atunci dau doar la cei pe care ii cunosc.
Nu merita sa te stresezi pentru altii. Streseaza-te pt tine si familia ta. Restul nu conteaza.
Se intimpla…:) In special celor care au declansat aceasta operatiune pe vremea cind nu exista Facebook Pages sau in perioada imediat urmatoare, cind Facebook Pages avea functionalitati limitate.
Solutia (zic eu) NU este, totusi, transformarea contului individual in pagina, decit in cazuri extreme. Desi pasul e simplu de facut, el e ireversibil si (zic unii din cei care au trecut prin asta) se soldeaza cu data loss (in primul rind fotografii), in mare masura incontrolabila.
Acuma: oricum, atunci cind ajungi sa dai cu crestetul de plafonul de 5000 de prieteni (in care se includ likes pentru pagini), trebuie sa elimini, periodic, din frienzii conjuncturali ca sa faci loc unora noi. Contul individual si pagina au, oricum, ratiuni diferite de a exista. In consecinta, sfatul (ferm!) al cuiva care a trecut prin asta din 2009 incoace este:
* de lasat contul individual in pace
* de construit o pagina distincta pentru blog
* si de pregatit migrarea some-friends-to-fans timp de o perioada de timp, niste luni (4-6) – timp in care, oricum, unii dintre frienzi ajung sa fie executati pentru incompatibilitate de caracter :)
Offer them an option (love/love, love/hate, whatever) – that’s what I’m saying :)
Sunt oameni carora picioarele le tin loc de cap si capul loc de picioare. Acesti oameni, ca nu le putem zice animale, ca ar fi nedrept, au un singur „mare” bun simt, acela de a nu oferi respectul minim cuvenit. In mintea lor minuscula nu se petrece nimic pentru ca nu exista si nu le place schimbarea.Traiesc instinctual si atat, din pacate nu doar pentru ei ci si pentru Romania mea de care mi-e dor.
Cristian, poate ar trebui să folosești mai des butonul de ”delete”.
Mdeah. În ultima vreme am lăsat-o şi eu mai moale cu asta. Adică am relaxat regulile, mă uit la ce postează omul şi dacă primele cinci postări sunt cât de cât decente, îl las să mă citească. Na, o vrea muzică. Însă la aşa ceva dădeam cu delete şi report din prima.
Incurcate sunt caile facebook-ului si multi o mai dau de gard pe acolo… noroc ca functioneaza optiunea unfrient.
Sunt rapida la unfrienduri cand vad asa ceva. Pe wall pot suporta orice fel de discutii politice pro si contra, orice subtilitati, glume despre lucrurile /notiunile in care eu cred . Dar cand vad cate un personaj involuat care debordeaza rautate e mai usor sa-i dau unfriend decat sa-i trantesc o psihanaliza in cap.
văzusem comentariul lui la tine (acela cu feng shuiul)dar ştiu că nu era nimic de comentat acolo. azi vin şi spun doar că oamenii sunt aşa cum sunt. mai fă o curăţenie în listă, trăiască tasta delete! mai priveşte cu atenţie spre cei care te privesc la rândul lor şi… have hun! a lot of fun!
:) esti penibil de 3 ori :) bucura-te de viata reala mai Jessus :)
Pavaluche tata, cand singura ta performanta notabila pe net e o poza de gat cu „Mircea-Badea-stau-cu-mama-si-asta-imi-ocupa-tot-timpul”, cand scrii in limba romana mai rau ca rromii aia de au locuri rezervate la bac (sau poate esti unul dintre ei, cine stie?), cand faci poze mai jenante decat pozarii de nunti dar te dai fotograf eu in locul tau as face ciocu’ mic si as incerca sa invat de la altii. Macar cei 7 ani de acasa, care tie evident iti lipsesc…
Stelian, iti las comentariul si aici (asa cum am facut-o si pe facebook) doar pentru a te lasa sa iti dovedesti, din nou, plenitudinea bunului simt. Lipsa ei, adica.
Cat despre urari, hai sa iti intorc si eu una: fie ca sufletul sa nu fie la fel de naspa precum e gramatica ta.
Ba pAVALACHE dupe cum vazui tu ai boala lu MANDRACHE si o s-o sfirsesti ca si CALACHE daca continui sa calci in strachini si sa dai cu bita-n balta.Asculta un consiliu prietenesc: bagati mintile-n cap si fi cuminte.PA.
Asa am simtit si eu si am taiat drastic si mereu tai :) 4800 in scadere :)
Nu stiu cum sa-ti, insa eu mai am doar vreo 200 de persoane in lista de prieteni si e al naibi de bine. Fara invitatii la jocuri, fara posturi inutile, zero spam..liniste si pace!
Nici nu ma mir la ce mare vedeta esti, esti cunoscut deci cred ca o sa mai ai astfel de evenimente pe facebook si cu mare drag iti spun o sa te enervezi.
Cand o bucata mica din viata mea tot se strecoara pe Facebook si cei 58 de prieteni mi se par cam multi, s-ar putea sa mai fac o curatenie de toamna :)
Nu poti sa nu te amuzi cand vezi cum se revarsa din om ce are el mai bun :)
Probabil sunt o norocoasă, dar am reuşit în 5 ani să-mi curăţ lista de prieteni pe Facebook şi să adun acolo doar oameni de calitate, care mă respectă şi pe care îi cunosc fie personal, fie sunt bloggeri, freelanceri, clienţi cu care am contact permanent (email, Skype, webinarii etc). Şi sunt vreo 800 şi ceva la friends, vreo 200+ subscribers, mai sunt fanii paginii blogului şi paginii Elance.
Lumea mea mică încă stă bine.
Acum ce să zic, stimabile, a 5000 de oameni ies în evidenţă cei cu comportament online deviant. E singura modalitate de a fi băgaţi în seamă. Pentru că ştiu sigur că efectul va fi cel pe care îl vor: 5 minutes of fame.