Când am scris despre aplicaţia lansată de Wienerberger România care te ajută cât de cât să estimezi costurile aventurii pe care o numeşti, în lipsă de alt termen mai bun, construcţia unei case, Laura Curca a postat un comentariu în care mă lua puţintel la rost. Doar că o făcea cu tonul omului care ştie cât este ceasul în domeniu. Aşa că am zis să dau cu o provocare în ea şi să îi cer să scrie un guest post acilea pe blog la mine. Ceea ce, spre mulţumirea mea 2.0, Laura a făcut, după cum puteţi vedea mai jos :) Ah, să nu uit să dau un link şi către Arecomag.ro, că aşa a zis Laura :))
––––––
Întâmplarea a făcut ca ieri dimineață, după ce am ajuns la birou, în timp ce îmi agitam sinapsele cu o cafea, am dat de articolul lui Chinezu despre „Cât costă să faci o casă”. Curioasă, zic ia mă să vedem despre ce este vorba! Era despre o aplicație creată de Wienberger România care îti calculează necesarul de materiale pentru o casă. Mișto campanie de PR. O idee ingenioasă, utilă, cu siguranță un magnet pentru cei care vor să își ridice singuri o casă. Dar… Treaba mere și nu mere așa.
Confundat acel mere cu pere, poate ieși un dezastru. Nici cei de la Wienberger nu au fost chiar iluștri atunci când și-au asumat construcția printr-un singur algoritm. Nicăieri nu scrie că are scop pur informativ și nu reprezintă un plan definitiv de construcție. Au lansat-o, au lăudat-o puțin, au uitat să menționeze câteva aspecte și las-o bre că merge-așa!
Oameni buni, făcută după ureche, pe un colț de carnețel și o aplicație cu cinci variabile, casa aia poate să vă cadă în cap. Și nu, nu se compară cu cerul coborât pe umerii noștri. Pot exista victime umane sau, în cazul fericit în care nu există, toata investiția poate să o ia la vale.
Nu demult, vine la mine un client (da, da, lucrez in domeniu). „Mi-a luat-o casa la vale”. Cum naiba? „A plouat, s-a inundat grădina de legume și acum mi se surpă un perete. Ce fac?”. Este unul dintre momentele în care așezi omul jos și îi explici că s-a gândit cam târziu să facă treaba ca la carte. Poate sunteți norocoși și nu o pățiți de la o ploaie, dar știm cu toții că România nu este chiar o zonă cu flururași și curcubee și, o dată la ceva ani, un cutremur sănătos ne aduce aminte. Constructorii cu care lucrez spun că sunt blânzi când estimează că doar 40% dintre construcțiile realizate după 2008 sunt mai șubrede decât cele făcute înainte de `77. Asta se traduce, pe limba tuturor, că nu putem estima câte edificii vor fi la pământ (de această dată la propriu) după următorul cutremur.
Partea cea mai tristă este că nimeni nu știe, nimeni nu trage un semnal de alarmă. S-a umplut piața materialelor de construcții de produse junk. Și până în 2008, exista gama economică, dar ceea ce se comercializează acum nu are nicio legătură cu standardele. Dacă până acum vorbeam de particulari care își construiesc propria casă, acum vorbim despre constructori în toată regula.
Să vă explic pe îndelete, sper că veți avea răbdarea și curiozitatea să urmăriți fenomenul până la capăt. Pentru structura de rezistență, proiectantul prevede o anumită gamă de materiale necesare, mare parte produse metalurgice. Acestea reprezintă, să spunem, structura osoasă a unei clădiri. Clientul fie va alege să cumpere pe cont propriu materialele, fie va delega constructorul să se ocupe.
Exemplu. Clientul vine la mine: „am nevoie de plasă sudată de 8 mm”. Este x ron, îi răspund. „Mai ieftin nu aveți?” Nu, acesta este prețul. „Atunci plasă de 7 aveți?” Da, avem. „Cât e?” Păi… x-5 ron. „Tot scump. Am văzut lângă plasă de 7 la x-8”. Aia nu este plasă de 7, este plasă de 6.5. „Aveți?” Avem și din aceea, dar nu este ceea ce vă trebuie! „Lasă,dă-mi din aia că oricum nu vede nimeni ce e în pereți”.
Cu mici variații, acesta este dialogul pe care îl purtăm zilnic cu clienții noștri. Mai este și dilema fierului beton bulgăresc. „Eeeeh, ce mă doare pe mine că-i de la bulgari?!” Păi stați să vă explic. Este vorba de alte standarde de fabricație, ei au alt tip de teren și de condiții.
Nu contează, la finalul zilei, tot ce este mai ieftin vor cumpăra. Le explici că poate să cadă casa la un moment dat, ridică din umeri și cred că lor nu li se poate întâmpla. Sper sincer să nu li se întâmple, dar riscul este foarte mare.
Din păcate, sunt foarte puțini care sunt dispuși să înțeleagă că mare economie nu fac. Diferența pentru o casă P+1 de circa 150 metrii pătrați amprentă este de 1000-1500 ron, bani pe care mare parte din clienți îi va folosi pentru brazi argintii, gresie italienească, tencuială decorativă sau altele.
Toate acestea pot fi făcute în timp, se modifică gusturile și prețurile, de zugravit zugravești o dată la câțiva ani, brazii se ofilesc, faianța se înlocuiește. Structura de rezistență se face o singură dată.
Aș putea vorbi despre subiect zile întregi, dar presupun că o introducere în temă este suficientă pentru astăzi. Folosiți aplicațiile de genul 123casa, sunt foarte utile, dar informațiile primite aveți grijă să coincidă cu ceea ce proiectantul v-a recomndat. Aplicația are scop informativ, nu practic!
În loc de încheiere… Pe când o campanie de conștientizare, dragi titani ai construcțiilor?
14 thoughts on “S-a umplut piața materialelor de construcții de produse junk”
Asta le zic la toți , cum pornesc casa de jos va fi influențată în timp sau cantitatea de materiale sau problemele ulterioare , dar surpriză , unu-l la 10 dacă ascultă .
Nu asculta pentru ca se uita absurd la pret. Si nici diferentele nu sunt atat de mari. In domeniul asta, pe cuvantul meu ca nu am intalnit client care sa mearga pe ideea: iau ce e mai scump ca este mai bun. (nici asta nu este o mentalitate foarte sanatoasa, dar o intalnim in aproape toate domeniile…mai putin acesta!)
La fel se intampla si cu acoperisurile. „Pai ce dom’le, nu-i tot tabla?” Pai e. Doar ca una tine 2 ani, alta tine 20 de ani. Lucrez in domeniu, de-aia mi-am permis comentariul :)
Mulți încep o casă fără să consulte un specialist , cheltuielile aferente construcției sunt de obicei insuficiente sau prost calculate , iar din această cauză omul începe să facă rabat de la calitatea materialelor doar să vadă ridicată „ huiduma „ de casă , că na cum să o facă casa mai mică ca a vecinului chiar dacă nu folosește celelalte 5 camere vreodată .
Rabatul de la calitatea materialelor sau a muncii aduc cu sine problemele ulterioare .
Materiale ieftine , meseriași ieftini egal dureri de cap ulterioare .
Pingback: Aplaud pentru o zi pr-ul prin constructii | Relatii publice in constructii
Sunt foarte putini care constientizeaza avantajul produselor de calitate.
Interesant este ca tot ei se intreaba „de ce?” cand la primul vant mai serios zboara bucati din casa sau acoperisul….
Pentru cea mai mare parte, daca nu se vede, nu conteaza. Si intr-adevar, nu se vede la materialele de constructii, se simte pe propria piele la un moment dat.
Aici vina este a celor ce cumpara.Luati fratilor de aici ca e ieftin si bun ): Cand te duci la depozit sa intrebi de un material de constructie nu intrebi prima oara cat costa?Si daca este mai ieftin decat la depozitul precedent ce l-ai cvizitat, nu cumperi?Hai mai romane ca iti place ”efteneaua”!
Ai dreptate. Dar din experienta mea, este si vina celor care vand uneori. Am intalnit cazuri in care se vindea plasa sus mentionata de 6.5 la pret de 6.5 dar pe factura era trecuta 7. Cumparatorul a plecat bucuros ca a facut o afacere, a cumparat plasa de 7 ieftina, cand colo….
Sa stii ca nu e vina producatorilor pe cat e vina consumatorului de rand. Sunt produse ieftine iar romanul vrea ieftin(si bun, daca este posibil) crezand ca rezolva problema rapid si sigur. Ei bine, cand o sa avem o mentalitate mai sanatoasa, bazata pe calitate, atunci o sa dispara si aceasta mini-piata.
Vă propun să privim altfel problema – pragmatic.
Legat de acea aplicație, e foarte simplu: costul unei construcții nu se calculează de un beneficiar cu o aplicație de mobil. Cine o ia de bună, va avea probleme. Nu e aplicația de vină; cine vrea să dribleze sistemul o va face, chiar și fără o astfel de aplicație. A mai fost pe aici cineva care a pățit-o pentru că nu a vrut să respecte rigorile din domeniu.
Legat de ce spune Laura în articol, nu sunt de acord. Știu că sunt probleme, constructorul caută în general prețul cel mai mic, dar toate astea au o rezolvare simplă: RESPECTĂM LEGEA. Un beneficiar va avea alt diametru al armăturilor dacă nu are un proiectant și un diriginte de șantier. Dacă are un diriginte de șantier execuția se va desfășura conform proiect sau se va opri. Astfel de probleme sunt specifice în general caselor, unde beneficiarul se zgârcește la câteva sute de euro. Da, știu că se poate și la lucrări mari, dar acolo sunt alte învârteli, în nici un caz nu schimbă unu’ câteva plase pentru că așa crede el. Cine falsifică documentele sau certificatele de calitate răspunde separat.
Legat de așa zisele materiale junk, ceva îmi scapă sau exemplul e prost ales. Nu trebuie cele mai bune materiale pentru rezistența unei case sau a unei construcții mici. Se poate și fără zidărie Ytong, se poate și cu oțel beton normal, se poate și cu beton de clasă minimă din normativ. Uneori se schimbă materialele în timpul execuției din cauza unor oferte bune, cu acordul proiectantului. E drept că e de preferat să alegi calitatea în detrimentul costului scăzut, dar la construcții mici nu merită să cazi în extrema cealaltă.
În final, vreau să fac câteva comentarii legate de cutremur. Da, România este o zonă cu risc seismic ridicat. De fapt întregul continent are un risc seismic mai mare decât se credea, lucru care va conduce la noi zonări seismice. Nu știu ce părere aveți voi, dar la nivel de concept antiseismic, România nu stă rău. Da, nu suntem Japonia pentru că nu avem o economie care să permită performanțe mai mari. De notat e faptul că în 1977 au căzut multe pentru că nu exista proiectare antiseismică. Deloc. Nu contest că unele construcții sunt executate prost și pot avea probleme, dar soluția e simplă: respectarea proiectelor și a legilor. Nu văd cum am putea să conștientizăm lumea altfel decât sancționând lucrurile ilegale.
Ca o concluzie legată de seism, multe construcții la nivel național au structura de rezistență afectată din cauza lipsei lucrărilor de reparații și întreținere, nu din cauza execuției sau a materialelor de calitate proastă.
Nu tin sa te contrazic, dar o voi face in cateva puncte. In primul rand, articolul are acelasi rol informativ ca si aplicatia, sunt date cateva aspecte generale, sub nicio forma detaliate asa cum mi-as fi dorit.
Inainte sa incep controversa, tin sa iti multumesc pentru comentariul extraordinar. Ma bucur enorm atunci cand exista reactii pertinente si argumentele raman la fel.
Cu dirigintii de santier… Nu cunosc proportii, dar iti pot spune din experienta ca sunt foarte multi care fac ei insisi rabat la calitate pentru a pastra putinul peste care ramane pentru propriul buzunar. Meschin, dar se intampla. Am cunoscut si oameni care fie au construit asa cum stiau ca e bine, fie s-au oprit pentru ca nu vroiau sa se complaca unor cerinte absurde ale clientilor. Dar putini sunt asa.Nu este o deformatie a meseriei, am cunoscut si avocati care functionau profesional in acelasi ritm.
De respectat legea…. Crede-ma ca eu o respect. Posibil clientul sa o respecte. Dar legea nu acopera toate ariile. Ai dreptate, daca ai un proiect care a primit autorizatia de constructie, esti obligat sa il faci intocmai. Dar… Si aici trebuie sa accepti ca nu verifica nimeni ulterior ce ai facut tu.
La materialele junk, nu vorbeam despre marca, ci despre specificatii. Din nefericire, nu iti pot da exemple decat din structurile de rezistenta, adica fier beton si plase sudate. La ambele, se vand acum jumatati de masura: in loc de plase cu grosimea barei de 7mm, este folosita o chestie la mijloc care nici nu prea este reglementata legal de 6.5. Nu este vorba numai despre diametre mari, ci si la diametrele mici. Asta da, ar trebui reglementat si facuta o lege severa. Dar nu o sa existe. Sa vedem totusi ce se aplica de la 1 iulie, poate cu documentarea macar vor fi informati cumparatorii.
Marimile precizate de mine se regasesc in proiectare. BCA-ul ca marca sau gletul nu au nicio legatura cu ceea ce vorbeam mai devreme. La asta, evident, cu cat oferta mai buna, cu atat mai bine! Nu am absolut nicio obiectie, ba chiar iti multumesc ca ai facut precizarea! (acum ca ma gandesc, ar trebui facuta si in articol. Sper doar sa se ajunga si la comentarii dupa parcurgerea acestuia.
Riscul seismic este si nu este cum spui. In mare ai dreptate, doar ca nu poti neglija cum este afectata structura de rezistenta a unui edificiu daca materialele folosite nu sunt cele inscrise in proiect.
In final, tin sa precizez: nu am atacat pe nimeni prin articolul acesta. Doar pe cei care practica schemele descrise mai sus. Asa ca, daca nu esti de acord cu mine doar in ceea ce spui mai sus, este ok, pentru ca iti dau in mare dreptate!
Aceste produse au existat intotdeauna :)
Buna tuturor
Cine stie unde gasesc cele mai rentabile panouri de spuma poliuretanica sau vata bazaltica?
Cum este Baduc?