07.12.2016

Urma – As Usual, Unusual

Află cum poți să câștigi o Dacia Duster Laureate și alte zeci de premii.

Alt titlu ales pentru concertul din The Silver Church Club nici că s-ar fi potrivit mai bine. În seara de 21 noiembrie, formaţia Urma a revenit în locul unde se simte ca acasă, alături de fani. De ce se potriveşte titlul? Pentru că melodiile lor nu pot fi încadrate într-un tipar muzical, la fel cum concertele Urma nu seamănă deloc între ele. Se joacă, modifică liniile muzicale, improvizează, fac mixuri neaşteptate între piese.

La începutul concertului a venit prima surpriză a serii: trompetistul Sebastian Burneci se alătură formaţiei, devenind după spusele lui Domi (tobe) „primul român get beget din Urma”. Şi după un „Off my wave” de bun găsit, au început să curgă piesele atât de dragi fanilor. “In your arms”, “After all”, “This time”, “All wrong”, “So long” şi atmosfera a devenit din ce în ce mai plină de umor şi voie bună. Cei prezenţi au cântat, au dansat atât cât le-a permis spaţiul aglomerat şi s-au amuzat de momentele în care Domi renunţa la rolul bateristului liniştit şi glumea cu toată lumea.

Jimmy a stat într-un colţ mai izolat al scenei, dar a reuşit să atragă atenţia prin felul în care a reuşit să adauge doza de nerv pieselor, făcându-le să sune mai agresiv decât în varianta de pe album. Sorin s-a descurcat ca de obicei exemplar cu chitara bass, iar duo-ul muzical între saxofon şi trompetă a făcut ca toate melodiile din playlist să capete o formă inedită. Joaca a continuat şi, în timp ce fanii savurau pe rând “Cine iubeşte şi lasă”, “Terminus” şi un “Doyle” urmat de un moment umoristic în care Mani a ridiculizat moda pop de a cânta cu efecte în loc de vocea „curată”, cei din formaţie se pregăteau să anunţe două veşti bune: Urma va susţine un concert acustic în luna decembrie şi faptul că ei lucrează şi la un album de piese pentru copii.

O altă surpriză plăcută a fost apariţia pe scenă a unei voci feminine extrem de apreciată de către fanii trupei – Catrinel Bejenariu – cea care a reuşit să depăşească cu umor problemele avute cu microfonul şi ne-a încântat în duetele cu Mani. Finalul a venit cu un „Selfish Motherfucker” fredonat din nou de public alături de Urma şi cu un gest drăguţ, în fotografia de final fiind inclusă şi imaginea lui Manu, fiul lui Mani, pe care acesta o avea pe un Ipad ce a stat lângă microfon în timpul concertului. Astfel s-a încheiat o seară reuşită, în care ne-am bucurat de o formaţie ce îşi reinventează piesele în cadrul fiecărui eveniment, dar care rămâne la fel de caldă şi apropiată de fani. Am avut la fel ca la cântările trecute senzaţia unor minute petrecute în preajma unor prieteni buni, care fac muzică din plăcere, iar asta nu poate decât să mă bucure.

Imagine via.

Foarte faină îmi pare iniţiativa Cobzality

Goodbye to Gravity, bine ai venit muzică bună

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *