Vă rog nu mă mai întrebaţi asta, căci nu o să am vreme să vă răspund. Am tare multe de făcut, căci sunt la Toamna Orădeană şi asta îmi ocupă tot timpul.
Sunt foarte ocupat. Spre exemplu, ieri m-am întâlnit cu Caragiale, în tramvai, era un călător obişnuit, ca noi, vorbea ardeleneşte exact ca noi, nici nu m-am prins prima dată că este el, zău. L-am salut frumos, i-am spus „maesrte, mulţumim pentru tot, eşti cel mai tare, cobori cumva la prima?”. A zâmbit doar, nu a zis nimic, şi-a ridicat doar pălăria într-un salut camaraderesc şi s-a dus să îi explice lui Goe că nu e frumos să circuli fără bilet cu tramvaiul în Oradea. Pe data viitoare, maestre, pe data viitoare…
Sunt foarte ocupat. Am tras o fugă şi în urmă cu vreo 30 de ani. Nu e departe. Undeva în centru. Nu m-am putut abţine să nu îmi aduc aminte cum era când eram copil şi cum aşteptam casetele alea cu albume noi să facă circuitul de prieteni ca să le putem multiplica şi noi, ca să zic doar una din amintirile care îmi stau la suflet aşa cum o bere rece şade bine pe coraconul oricărui însetat într-o zi caniculară.
Sunt foarte ocupat. Am schimbat câteve vorbe şi cu Tudor Chirilă. Interesant personaj… Încă nu ştiu în ce sertar al dulapului meu virtual în care, într-o nevoie de-a dreptul organică de a înţelege oamenii (futilă, desigur, dar no, încercăm…), să îl bag pe Tudor. Probabil că ar mai trebui să beau vreo 4 unităţi de ceva-uri cu el ca să mă prind cât de cât că nu mai are rost să încerc să îl etichetez. Om vedea ce şi cum, avem vreme. Am băut câteva guri de bere în cinstea sincerităţii lui, căci atunci când Lilişor l-a întrebat ce piesă nu îi place să cânte a zis că moare încet când aude publicul că îi cere „Hotel Cişmigiu”. Nici mie nu îmi place, aşa că suntem chit, cel puţin pe zona asta. Eu am vorbit cu el despre bloggerul pe care să îl iau cu mine când o să mergem să îl vedem jucând pe Tudor în Biloxi Blues. Ocazie cu care l-am avertizat că voi fi nemilos dacă nu îmi place cum joacă (mă înţelegeţi, dacă îl atac aşa la mişto fac trafic şi alea alea, desigur).
Sunt foarte ocupat. Şi văd că şi alţi colegi sunt la fel de ocupaţi. Dacă nu şi mai şi. Cum ar fi colegele Anne-Marie şi Corina, care au izbutit în aproximativ 17 ore să termine o integramă.
Sunt foarte ocupat. Am fost să vedem cum a câştigat România meciul cu Turcia şi am avut surpriza să primim o pizza specială, pizza bloggerilor de la cei de la Stage.
Dar despre asta o să vă spun mai încolo. Căci sunt foarte ocupat. Trebuie să ne mergem să ne vedem cu Ovidiu Lipan şi apoi să… of, câte avem de făcut, sunt foarte, foarte ocupat.
Dar îmi place de foioioioioioi :D
Despre Toamna Orădeană:
Organizatori: Casa de Cultura Oradea, cu sprijinul Primariei Municipiului Oradea.
Sponsori: Ciuc, Golden Brau, Siemens, Vandana, Farmacia 3, Organique, Total Clean, Proges, Graf.
Parteneri: Digi 24, Zile si Nopti, Magic FM, Crisana, Jurnal Bihorean, Bihari Naplo, Bihor Online, Erdely Online Living In, Impero, Zelist Monitor, Window Pub, Dreamstudio, Utopium, The 4thFloor, Standout.
Masina oficiala: Mercedes prin ATP Exodus
5 thoughts on “Cum adică ce fac eu la Oradea???”
ma gandeam mai devreme… o Toamna Bucuresteana n-am putea avea/face si noi? :)
E cam complicat, caci, asa cum spun unii, noi avem in Bucuresti o toamna cam tot timpul :)
Pingback: alexandrugrivei.ro – Casa de vis – remake
=)) Am o ciuda de foioioi pe tine!!! Ce m-as fi dus si eu la Toamna Oradeană. Mă consolez cu asta bucureșteană și cu aia bistrițeană. Pe la Bistrița, foata-i vreodată? :)
Mulțumim de vești :) Mă întrebam, azi dimineață, oare Chinezu cum o duce pe la „Oradia” :)
Apropo de Oradia, bucurestenii de la eveniment se tot mira cum zice lumea pe aici cafia :))