10.12.2016

Povestea LEGO sau încăpăţânarea de a merge înainte

Află cum poți să câștigi o Dacia Duster Laureate și alte zeci de premii.

Mi-am început  dimineaţa cum nu se poate mai bine. Deşi întâmplător, aşa cum păteşti de multe ori în viaţă :) Căci am văzut la Dragoş filmul de animaţie cu povestea LEGO şi am zis că merită să arunc o privire. Şi a meritat, căci m-a energizat teribil acest film. Vă recomand să vă faceţi timp să îl vedeţi.

Acum LEGO înseamnă o corporaţie cu o cifră de afaceri de 3, 5 miliarde de dolari pe an şi cu un profit de peste 600 milioane de dolari (rezultate financiare pe 2011). Dar uitaţi-vă la film şi vedeţi cât de mult a durat până să ajungă aici şi câte au fost momentele în care ceea ce atunci era doar o idee de companie ar fi putut să fie sfârşitul acestei idei. Uitaţi-vă la Ole Christiansen, fondatorul companiei, cum a trebuit să strângă din dinţi şi să ridice fruntea după falimentul primei sale companii, după moartea soţiei, în timpul celui de-al doilea război mondial, în clipele în care totul părea că nu merge, după incendiul care a distrus în totalitate fabrica ce începea să funcţioneze, după toate provocările pe care viaţa are obiceiul să le arunce oricui în spate. A trecut de toate şi de acolo a pornit ceea ce acum a devenit un mega-brand şi o mega-afacere.

Ce s-ar fi întâmplat dacă Ole ar fi spus, de fiecare dată, „e prea greu, nu o să reuşesc, nu o să meargă” şi ar fi renunţat? Nu o să ştim asta niciodată. Dar ce ştim că s-a întâmplat a fost că Ole nu a renunţat, a mers cu teribilă încăpăţânare înainte şi ştim că rezultatul este unul peste tot ce a visat. Aşa este şi în ceea ce facem noi. Dacă renunţăm, nu vom şti niciodată cum ar fi fost dacă nu am fi renunţat. Dar dacă ne încăpăţânăm să mergem înainte, atunci ştim sigur pe ce drum suntem şi cu ce rezultate :)

Despre autor: Cristian China-Birta

Blogger din 2007. Toamna :)) Antreprenor din 2009. Mândru membru al Kooperativa 2.0.

Dau un banner pe chinezu.eu pentru cine îmi face un banner

Voi ce aţi fi făcut în locul meu? Poveste cu o doamnă (mă rog doamnă…) de Bucureşti

5 comentarii

  1. miercuri, 15 august 2012, 08:45

    Toata viata mi-am dorit Lego, dar cand eram micut nu prea erau in Romania..Asa ca mi-am zis ca atunci cand voi fi mare si voi avea copii o sa fac tot posibilul sa cumpar cat mai multe :)

    Thumb up 0 Thumb down 0

    Răspunde
  2. miercuri, 15 august 2012, 08:51

    Chinezule, zau ca mi-a placut povestea.
    Atat de tare mi-a placut incat m-am intristat cand am vazut ca Oleg (nenea fondatoru’) nu avea mustata in realitate :(

    Thumb up 0 Thumb down 0

    Răspunde
    • miercuri, 15 august 2012, 09:15

      Sa stii ca e trist daca te intristeaza astfel de detalii, cand i altceva am vrut sa zic cu povestea asta…
      Poate va fi un soc pentru tine sa auzi ca aia din film nu sunt oameni adevarati, ci desene animate… =))
      PS Vezi ca e Ole, nu Oleg, cu mustata sau fara :D

      Thumb up 0 Thumb down 0

      Răspunde
      • miercuri, 15 august 2012, 09:19

        Mno amu’, asta-i ca aia cu Mos Craciun ;)

        Thumb up 0 Thumb down 0

        Răspunde
  3. miercuri, 8 iulie 2015, 07:48

    […] urmă cu trei ani, am descoperit filmul despre povestea LEGO. Un film animat, care – cred – prefigura lung metrajul de mega-succes din perioada […]

    Thumb up 0 Thumb down 0

    Răspunde

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *