04.12.2016

Pe cine urmărim pe twitter și de ce

Află cum poți să câștigi o Dacia Duster Laureate și alte zeci de premii.

Deși încă sunt sub tristețea gândului că un vai mama lui s-a gândit să facă o frecție contului meu de twitter, am zis că tot trebuie să abordez acest subiect, adică pe cine urmărim pe twitter și de ce, pentru că e una din întrebările la care nu există un singur răspuns, ci o grămăjoară serioasă și care răspunsuri, indiferent cât de multe ar fi, tot nu pot să lămurească problema. Iar mie îmi plac astfel de discuții căci cred cu tărie că avem toți de învățat din ele.

Aș fi putut să scriu această postare la nivel teoretic. Să citez din niște mari gânditori 2.0 și, gata, am bifat-o. Doar că, știți deja, mie îmi place mai mult partea asta practică, aplicată. Cu oameni reali și care inclusiv decizia asta cu twitter o iau pe niște considerente particulare, așa că mi-ar fi părut nașpa să generalizez. Ocazia cu care spun că și eu am un criteriu după care dau follow pe twitter, care poate părea ciudat pentru unii, recunosc, dar de care mă țin: ca să îți dau follow trebuie să te cunosc personal și să fi schimbat niște vorbe mai mult decât ”bună ziua”, eventual cu o bere în față :)

Pentru a afla criteriile altora, i-am întrebat pe twitter pe cei pe care eu îi urmăream, iar ei nu mă urmăreau pe mine, de ce nu mă urmăresc. I-am ales pe ei pentru că, în mintea mea atâta cât este, dacă îi urmăream înseamnă că i-am cunoscut, io pe ei și ei pe mine, și cum nu mi-au spus niciodată că aș fi un bou, mă gândeam să îi întreb de ce nu mă (mai) urmăresc. Mi s-a părut o întrebare firească. Bine, e drept că dacă nu ar fi fost vorba să scriu această postare, chestiunea nu m-ar fi interesat decât la modul la care mă interesează unghiul la care o rândunică se lansează înspre un cărăbuș. Dar, ca să iasă postare fain, mi-am asumat riscul ca unii să înțeleagă din întrebarea mea fix atât cât îi duce capul și cât reușesc ei să înțeleagă, în general, din viața aia pe care o duc ei așa cum o duc.

Zic din start – ca să trec mai repede peste asta – că am avut vreo 2 reacții aiuritoare, în care oamenii pe care i-am întrebat mi-au răspuns pe un ton mizerabil. Ocazie cu care le mulțumesc că mi-au oferit oportunitatea de a-mi da seama că lumea lor este deosebit de strâmbă și că bunul simț este ceva absolut facultativ în cazul lor. Și că, firește, drumurile noastre s-au despărțit abrupt și irefutabil.

Acum să trecem la câteva răspunsuri pe care le-am primit. Nu o să vi le zic pe toate, ci doar pe cele care, consider eu în mintea mea, constituie anumite, să le zicem așa, categorii de criterii după care cineva dă follow cuiva pe twitter. Cu mențiunea că vă aștept și pe voi să ziceți în comentarii criteriile voastre.

Jorjh mi-a spus că el urmăreaște doar 66 de persoane și că eu nu sunt printre ele. Am încercat să înțeleg criteriul ăsta, dar nu a vrut să îmi spună mai multe. Drept pentru care am zis ”fair enough” și am încheiat discuția :)) Căci e criteriul lui și nu mă  bag. Evident că nu i-am dat unfollow, căci nu are legătură una cu alta :)

Buybay și mi-a spus că mă urmarește din liste, așa că să stau relax. Zău că stau, trust me :))

Nihasa și Gabi mi-au reproșat că uneori dau prea multe tweeturi. Dap, aici recunosc, îmi place să vorbesc pe twitter și asta nu o să se schimbe, așa că aviz amatorilor :D

Robintel zice că vorbesc prea mult despre business pe twitter. Cum asta nu o să se schimbe prea curând, am decis că e mai bine să ne vedem fiecare de ale noastre. Căci nici pe mine nu mă pasionează decisiv despre ce vorbește el acolo, deci bine că am lămurit-o :)

Oana mi-a spus că mi-a dat unfollow dintr-un impuls. Așa cum am pățit și eu, cu ceva vreme în urmă, în cazul ei. Eu mi-am revenit între timp :))

Mihai spune că și-a pierdut interesul pentru twitter și că mă preferă în offline. ”Adjudecat!” i-am zis, căci și eu îl prefer în offline :)

Marian Dorobanțu îmi zice că vorbesc prea mult despre blogosferă și de aia nu mă urmărește. Asta mi-a prins bine, recunosc, a fost o foarte mare laudă :D

Corina mi-a dat un mail să îmi explice de ce. Și cum acest mail are caracter privat, nu vă pot spune mai mult. Dar vă pot îndemna să îi dați follow. Căci este de un optimism devastator, care cade bine oricând și oriunde și oricui :)

Buhnici a băgat-o pe aia că nu mă urmărește de când am făcut o campanie pentru un client care lui nu îi este pe plac :)) No comment la așa ceva :D

Cam asta a fost. Aștept să îmi spuneți și criteriile după care voi dați follow pe twitter.

 

Despre autor: Cristian China-Birta

Blogger din 2007. Toamna :)) Antreprenor din 2009. Mândru membru al Kooperativa 2.0.

Relația dintre bloggeri, agenție și client este ca un cauciuc

Acesta este Road Trip, noul clip byron, lansat exclusiv prin intermediul blogosferei

13 comentarii

  1. luni, 16 iulie 2012, 10:04

    Cred ca si pe mine m-ai intrebat, dar iti raspund abia acum: scrii cam mult pe twitter si multe sunt conversatii cu alte persoane pe care nu le cunosc (si care nici nu m-ar interesa in mod deosebit). In schimb prefer sa urmaresc feed-ul RSS de pe blog.

    Sa raspund si intrebarii din titlu – eu nu urmaresc neparat persoanele pe care le cunosc, ci cele care pun in mod regulat (sau mai putin) linkuri catre informatii de interes pentru mine. Nu prea urmaresc persoane care doar discuta cu altii, pentru ca le simt ca pe o discutie in care eu stau pe margine si ma uit la ce discuta unii. Sunt old-fashioned, nu? :-)

    Thumb up 0 Thumb down 0

    Răspunde
    • luni, 16 iulie 2012, 10:11

      Multumesc pentru acest raspuns :) Fair enough ce zici matale, caci stiu ca sunt tare vorbaret pe twitter, caci imi place corespunzator ce se intampla pe acolo. Cat despre old fashioned, poti sa iti sun tataie? =))

      Thumb up 0 Thumb down 0

      Răspunde
      • luni, 16 iulie 2012, 12:18

        Peste 35 de ani cind o sa am nepoti, iti dau voie :-)

        Thumb up 0 Thumb down 0

        Răspunde
  2. luni, 16 iulie 2012, 10:17

    No bine, hai ca ne-am „impacat”.

    Thumb up 0 Thumb down 0

    Răspunde
  3. luni, 16 iulie 2012, 10:25

    aleg, ca majoritatea (cred), obiectiv, in functie de interese, pe domeniul de activitate sau pe latura de timp liber/divertisment … adica alegeri care iti aduc, apoi, un plus de info sau inspiratie .. ca idee, follow, pe twitter, pentru @chinezu consider ca a fost (si ramane) o optiune ok, nota 10 :)

    Thumb up 0 Thumb down 0

    Răspunde
  4. luni, 16 iulie 2012, 10:40

    Eu am dat bloggerilor pe care-i citesc in primul rand. Mai am si ceva amici. Nu prea multi, in jur de 100. Tu esti unul dintre ei

    Thumb up 0 Thumb down 0

    Răspunde
  5. luni, 16 iulie 2012, 13:26

    Cand am inceput cu twitter-ul am inceput sa dau follow la tot ce prindeam. Greseala mea. Am cam avut de munca cu unfollow apoi.
    Acum ii aleg in functie de interesele 2.0 pe care le am. Daca e important, pe tine te urmaresc pentru a „fura” modul de prezentare a linkurilor. Dar plagiatul asta e ok, nu?

    Thumb up 0 Thumb down 0

    Răspunde
  6. luni, 16 iulie 2012, 15:06

    Urmaresc in primul rand celor care consider ca ar avea ceva interesant de spus. Cum vad asta? Primesc multe RT-uri de la cei pe care ii urmaresc, imi atrag atentia astfel si ma uit putin in istoricul tweeturilor. Sau se merge pe recomandari ;) Daca nu suntem compatibili, in cateva luni ne despartim
    Celor care ma urmaresc pe mine, vad ca au mult mai multi urmaritori decat cei pe care ii urmaresc. De ec asta? Inseamna ca nu umbla dupa iti dau follow- trebuie sa iti dau. Ii urmaresc o perioada si apoi vedem daca suntem compatbili
    Mai exista categoria prietenilor, a celor cu care am stat la o bere si am vazut ca sunt oameni faini. Pe ei ma supar mai greu si nu dau unfollow la prima abatere ;)
    PS poate mai sunt si alte categorii dar nu imi vin in minte

    Thumb up 0 Thumb down 0

    Răspunde
  7. luni, 16 iulie 2012, 22:22

    Urmăresc foarte puține persoane/conturi și doar pe cei interesanți care se dovedesc interesanți constant. Așa că deseori dau unfollow și uneori dau follow la oameni noi. Twitter mi se pare mai elitist decât Facebook (unde aplicațiile și jocurile și pisicile și glumele proaste acoperă 99% din tot ce se întâmplă) și în general e un loc unde explodează știrile. Deci e mai mult un Reader de știri și link-uri decât un loc de socializare. Deși câțiva twitteriști sunt faini rău și-mi place să le răspund.
    Pe tine te urmăresc mai abitir de când te-am cunoscut personal și am stat de vorbă și… na, sunt subiectiv de atunci.
    Pe Zoso nu-l urmăresc pentru că el e un blogger interesant (blogul lui e în Reader) dar un twitterist-spam (ca exemplu de om care scrie bine într-un loc dar neinteresant [pentru mine] în alt loc).
    Pe tine te urmăresc mai mult pe Twitter, că așa văd ce scrii și pe blog. E un fel de filtru la tine care scrii mult pe blog și nu am timp să citesc decât articolele alea care chiar virusează rețeaua twitteriștilor.
    etc. etc.

    Thumb up 0 Thumb down 0

    Răspunde
  8. luni, 16 iulie 2012, 22:24

    Concluzie: nu da follow la mii de conturi că vei fi dat pe spate de gălăgie (noise). Păstrează maxim 500 de followers și chiar mai puțini și vei descoperi puterea de filtrare a Twitter-ului.

    Thumb up 0 Thumb down 0

    Răspunde
  9. luni, 16 iulie 2012, 22:53

    Am început urmărind toate persoanele de la care mă aşteptam să ciripească conţinut cât de puţin relevant pentru treburile mele în online, dar până la urmă am făcut curat şi am rămas (ce-i drept, în mare) cu oameni pe care îi cunosc, indiferent de natura postărilor. E pur şi simplu curiozitatea de a afla cu ce se ocupă lumea de prin alte zone şi uşurinţa cu care poţi organiza ceva.

    Thumb up 0 Thumb down 0

    Răspunde

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *