05.12.2016

De ce ne place când ne place o operă de artă?

Află cum poți să câștigi o Dacia Duster Laureate și alte zeci de premii.

Din când în când, la o bere cu pretenarii, abordăm subiectul artei moderne. Mă rog, poate e mult spus, căci cei mai mulți dintre noi avem competențe limitate în materie. Așa că discuția se poartă pe tema ”de ce îmi place când mă uit la o operă de artă și de ce ție nu îți place?” :) Exact așa am pățit și vineri seara, când m-am întâlnit cu niște tovarăși din blogosferă la vernisajul expoziției ”P.4001” a lui Alexandru Crișan, la Readers Cafe. Menționez că am vrut să particip la acest eveniment ca un gest de apreciere la adresa Ralucăi Duță, cea care m-a invitat și care era la primul ei eveniment din noua postură de om de bază la Golin Harris, așa că nu se făcea să nu dau cu prezența :D

Întâi aș vrea să vă spun câte ceva despre Readers Cafe. Am fost de mai multe ori acolo, la evenimente sau doar pentru plăcerea de a bea o cafea sau de a gusta din mâncărurile interesante de acolo. Este un loc care are acel ”ceva” care te atrage și care te face să revii. Cei care ați fost acolo, înțelegeți ce vreau să zic. Ceilalți mai aveți timp :)

Despre lucrările lui Alexandru, nu m-aș încumeta să zic mai mult decât că unele mi-au plăcut, altele nu. Cu mențiunea că îmi rezerv masiv dreptul de a mă cosidera un conservator când vine vorba de artă. Adică, așa cum i-am spus și lui Alexandru în cele câteva cuvinte schimbate, eu sunt mare, mare fan de Vermeer și nu îmi place deloc Picasso. Asta ca să știți cu cine stați de vorbă :D Așa că am privit lucrările sale de la nivelul meu de amator, pentru care opera de artă cu entropie mare, așa cum este arta contemporană, vorbește sufletului meu și mai puțin intelectului. Într-o căutare pe google am văzut că specialiștii au cuvinte de laudă la adresa lui Alexandru, așa că vă invit să îi credeți pe ei, nu pe mine :D

Am selectat două dintre lucrările care mi-au plăcut. Restul le puteți vedea aici.

Au mai scris Anne-MarieMake.

Despre autor: Cristian China-Birta

Blogger din 2007. Toamna :)) Antreprenor din 2009. Mândru membru al Kooperativa 2.0.

Cântarea zilei: Black Stone Cherry

Anul care a distrus pentru multă vreme ideea de rock…

Un comentariu

  1. Ioana
    luni, 27 februarie 2012, 14:43

    Arta e asemenea unei melodii bune pe care nu o mai asculti cu ureche ce cu sufletul. Arta este acel motor catre sublim, este mijlocirea sensibilitatii, a inocentei care transpusa prin intermediul culorilor si a texturii reprezinta simtamintele artistului. Ne place pentru ca reuseste sa ne rupa din cotidian si ne permite sa evadam spre visare. Si nu numai atat, arta este puterea imaginatiei de a se lasa in voia artistului intru revigorarea sufletului.

    Thumb up 0 Thumb down 0

    Răspunde

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *