04.12.2016

Dragi copii, mari și mici, ia luați o leapș-aici

Află cum poți să câștigi o Dacia Duster Laureate și alte zeci de premii.

Când eram mic, aveam două strategii atunci când mă loveam sau mă juleam sau mă zgîriam (ceea ce se întâmpla destul de des…), căci am avut o copilărie minunată, cu jucatul printre șantierele în construcție de prin Baia Mare în perioada școlii, iar apoi plecam la hălăduit pe dealurile dintre Târgu Lăpuș și Suciu de Jos în vacanțe. Și de multe ori când mă uit la minunații mei Mara și Alex mă cam ia cu fiori când îmi aduc aminte câte de alea făceam (că doar ne distram) și cu se făceam mama palidă când ajungeam acasă și îi povesteam, cu o nonșalanță de aia de copil liber, ce am prestat :)

Dar hai că m-am luat cu amintiri și am uitat să vă spun despre strategiile julitoare de care ziceam mai sus :)) Și anume, dacă era o rană de aia mai superficială, făceam cumva să nu afle mama (îmi luam tricouri mai lungi, purtam pantaloni lungi, chestii de astea). Dar dacă erau chestii mai serioase (și am avut de alea în mod corespunzător :D) mergeam la un dispensar aproape de casă, ziceam că părinții sunt plecați de acasă și nu au putut să vină cu mine și asistentelor li se făcea milă și mă pansau. Apoi mă duceam acasă și îi explicam mamei că m-am julit când jucam fotbal la școală și că a zis doamna asistentă că nu e nimic grav :D

Acum, când am și eu doi copii fantastici, știu ce era în sufletul mamei când mă vedea venind bandajat :) Atunci, cu mintea de copil, nu mi se părea nu știu ce, dar acum știu că pe mama o durea mai tare decât pe mine :)

Aaa, nu știu cum făceați voi în cazul rănilor de astea mai superficiale, dar printre noi, copiii din gașca cu care mă dedam io la una alta, umbla legenda aia că dacă pui o frunză de brusture pe rană se vindecă foarte repede :)) Așa că ne legam frunzele alea cu sfoară sau cu elastice pe rană și umblam așa înfrunziți până se închidea rana :))

Mi-am adus aminte de lucrurile astea pentru că am aflat că acum, în 2011, frunza aia de brusture este, de fapt, crema Bionect :)) Și pentru că am acceptat să îi ajut, atât cât pot cu promovarea concursului pe care îl organizează. Și pentru că știu cât de important este să nu rămâi cu urme vizibile după ce ți-ai făcut o rană și să nu fii marcat de o cicatrice care să te amărască pentru tot restul vieții. Mai ales când ești la o vârstă la care răutățile celor din jur fac parte din modul de viață :)

Știu că trăim o viață pe fast forward și că nu prea mai găsim timp să ne mai aducem aminte de copilărie. Deși, de fiecare dată când reușim să o facem, parcă ne încărcăm bateriile și, nu știu de ce, devenim mai buni. Pentru că redevenim, măcar pentru câteva clipe, copii. Și ne place :)

De aceea vă propun o leapșă în care să vă readuceți aminte despre anumite năzbâtii pe care le-ați făcut când erați copii și care s-au lăsat cu niște urme pe pielea voastră, la care când vă uitați acum să zâmbiți a frumoasă aducere aminte :) Feel free să preluați leapșa care vreți, care doriți :)

Despre autor: Cristian China-Birta

Blogger din 2007. Toamna :)) Antreprenor din 2009. Mândru membru al Kooperativa 2.0.

Cum m-a convins Ciuc Premium să intru într-o campanie

Avem o bloggeriță câștigătoare

5 comentarii

  1. sâmbătă, 9 iulie 2011, 23:43

    Inteleg aspectul comercial, dar la texte si initiative de acest fel am senzatia ca citesc o revista pt. femei…:)

    Thumb up 0 Thumb down 0

    Răspunde
  2. duminică, 10 iulie 2011, 05:41

    […] aceştia ), deci puteţi vedea articole pe acest subiect la Marius Matache, la Vlad Dulea şi la Chinezu.Cu toate că probabil fac parte din “generaţia counter-strike care a văzut praştie doar la […]

    Thumb up 0 Thumb down 0

    Răspunde
  3. vlad
    luni, 11 iulie 2011, 09:38

    Nu mi-am rupt maini, picioare sau sa-mi sparg capul, deja am epuizat cele mai tari „julituri”, doar pentru ca poate am fost mai precaut sau poate doar noroc. Insa tin minte ca am patit-o dats destul de bine la un fotbal pe terenul din spatele blocului, teren cu „iarba” din aceia de se fac sosele. Sa fi avut vreo 10 ani, la un contratac pe banda stanga a subsemnatului, numai ce iau plantonul si dai o rascaiala de vreo cativa metri pe niste pietricele…hmm. Curgea sangele din piciorul meu deparca luau probe de sange vreo 10 doctori o data. Nu mai spun ca mi se brazdase pielea parca arasem. mi- as fi dorit atunci sa am vreo cateva frunze de brusture si sa fac pe vraciul. Am urcat in casa…la mama sa ma bandajeze, cine stie ce o fi simtit cand m-o vazut asa zdrelit, sigur bucuroasa n-o fost. In cele din urma… am adormit, asta era reactia mea cand aveam accidente…imi luam imediat somn.
    Au trecut multi ani de atunci…si inca se mai vad urmele contratacului.

    Thumb up 0 Thumb down 0

    Răspunde
  4. luni, 11 iulie 2011, 11:32

    […] căci asta e o leapşa pe care am luat-o, pentru că mi-a plăcut subiectul, de la domnul Chinez, sunteţi liberi să vă exprimaţi fie în comentarii, fie pe blogurile […]

    Thumb up 0 Thumb down 0

    Răspunde
  5. marți, 19 iulie 2011, 11:04

    […] Chinezu http://chinezu.eu/2011/07/09/dragi-copii-mari-si-mici-ia-luati-o-leaps-aici/ […]

    Thumb up 0 Thumb down 0

    Răspunde

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *