06.12.2016

Pierduți în ceață

Află cum poți să câștigi o Dacia Duster Laureate și alte zeci de premii.

A doua seară de la FITS ne-a purtat puțin prin ceața culturii japoneze. Într-un spectacol de dans, la Teatrul Național “Radu Stanca”, am putut urmări un dans pentru ploaie. Cu sacrificii, prietenie, boală, moarte și pânză de paianjen care se atașează de tot ce captează.

Povestea începe cu doi frați care urmează să se despartă. Cel mic trebuie să își vadă singur de formarea sa, de drum. Celălalt, îi spune să plece, deși își calcă pe inimă și începe să se învinovățească tot mai mult, cu fiecare zi.

Fratele cel mare ajunge la Misty Mansion, unde era așteptat de către Master. Fără să își dea seama, ajunge un donator permanent de sânge pentru fiul acestui domn. Băiatul duce cu el o boală cruntă, nu-și poate mișca oasele și nu poate vorbi. Sângele nu-l ajută decât să rămână o legumă în viață. Totuși, tatăl său crede că atât timp cât trăiește, asigură prosperitatea orașului.

Din când în când, pentru a nu rata povestea ce ni se desfășoară sub pleoape, japonezii mai încep câte un dans. Nu pot să spun decât că a fost suficient de relaxant și antrenant în același timp. Umbrele colorate, mirese vulpi și o coregrafie ce te duce cu gândul într-un loc deloc globalizat.

Spectacolul este bazat pe motivul Kitsune-no-yomeiri care înseamnă Nunta vulpilor, dar și ploaia care începe subit, în timp ce soarele arde încă puternic pe cer. Acest lucru redă o poveste japoneză veche.

Tema reprezentației este despre noi, oamenii care ne putem înțelege cu adevărat sau nu, iar prin dansul japonezilor, spectatorii sunt întrebați indirect despre această înțelegere. Rămâne ca fiecare să reflecteze apoi, dincolo de dans, spectacol, cum și de ce există sau nu o înțelegere între oameni sau… poate chiar uameni. Formația Dazzle din Japonia ne-a pierdut prin ceață mai bine de o oră, iar ridicați de pe scaune nu ne rămâne decât să ne răscolim interiorul în căutarea unor răspunsuri de neînțeles.

Acest spectacol se folosește de câteva proiecții video, uși glisante numite Shoji, chimonouri și umbrelele din hârtie care ne-au furat ochii. A fost o piesă de teatru tăcută, una cu dans, cu muzică intrigantă, cu traducere în engleză, cu gesturi în loc de vorbe și, totuși, încărcată de mesaje.

Piesa trupei japoneze a primit premiul Grand Prix în secțiunea teatru la “Green Theatrical Performance Festival”, premiul întâi la Young Director’s Contest și premiul Audience of Young Director’s Contest.

Dazzle (JPN)

Directed by: TATSUYA HASEGAWA

Script: KOICHIRO IIZUKA

Scenography: YOSHIKATSU ITO

Choreography: DAZZLE

With: Tatsuya Hasegawa, Kazuhiko Miyagawa, Takehiro Kaneda, Koichiro Iizuka, Shinji Arai, Yasuhiro Senzaki, Hiroshi Hatano, Atsushi Nagumo

sursa foto: sibfest.ro

articol scris de Diana Câmpean

Don Juan vine din război

Sibiu learnings

Un comentariu

  1. duminică, 24 iulie 2011, 09:23

    […] spectacol de dans cu povestetristă, pierdută și de neregăsit prin […]

    Thumb up 0 Thumb down 0

    Răspunde

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *