Și bloggingul ăsta al nostru, oricât de liber de reguli și nesupus trecerii inexorabile a timpului (ah, ce mă bucur că am reușit să intromisionez expresia asta pe undeva :D) am zice că este, tot trebe să îl punem în niște calapoade, măcar de alea personale (de fapt astea sunt cele mai bune…). Adică, mai pe șleau, să avem ceva din ciclul ”ce-am fost și ce-am ajuns” :D
Am o vagă impresie că 99,9734% din cei care avem blog habar nu am avut ce vrem să facem cu el când am început aventura ahrefistică. Bun, e drept, unii nici acuma nu știu :)) Dar pe măsură ce timpul se inexorabiliza pe blogul nostru :D niște lucruri s-au schimbat. Noi ne-am schimbat. Lumea din jurul nostru s-a schimbat. Comportamentele 2.0 s-au schimbat. Altfel spus am/au evoluat nițeluș. A nega această evidență e din categoria ”io te-am făcut, io te omor” și zău dacă mă pasionează astfel de atitudini.
Acuma, la nivel personal, sigur avem fiecare dintre noi niște markere, niște puncte de referință, după care ne orientăm atunci când analizăm ce-am fost și ce-am ajuns ca bloggeri. Despre acestea aș vrea să discutăm un pic. Nu de alta, dar unii dintre voi simt io în header că au mare nevoie de așa ceva :))
17 thoughts on “Ce-am fost și ce-am ajuns ca bloggeri”
Eu am fost un tanar care a crezut ca blogger e un fel de scriitor. Ceea ce nu prea, deci nu… Mai nou, mi-am dat seama ca de fapt nu sunt blogger, n-am stofa de asa ceva. Asa ca ma refugiez in postura de antreprenor on-line si cititor de bloguri. :)
Initial imi facusem blog ca isi facuse blog un coleg de facultate, era la moda si voiam sa fiu mai bun decat el la blogging. Dupa juma de an m-am reorientat. Am inceput sa scriu de placere, apoi am mers pe la evenimente, am inceput sa cunosc lumea 2.0, sa socializez.
Acum scriu tot de placere, dar vreau sa merg mai departe. Sa imbunatatesc toate lucrurile astea si sa monetizez pe cat posibil.
Cred ca in momentul in care iti deschizi blog, pornesti de obicei din determinat din una din chestiile urmatoare:
– bani: ai auzit tu acolo ceva vag de seo si incepi sa scrii articole: ca nustiucine a divortat, ca Steaua a castigat, ca s-a lansat ultimul telefon…
– fie mergi pe conceptul efectiv de jurnal online: iti istorisesti intamplarile ,experientele.
De schimbat… sigur ca ne-am schimbat :) Unii s-au lasat, unii si-au dat seama ca vor sa scrie mai mult despre telefoane, altii ca vor sa scrie despre calatorie. Am mai invatat unde se pune o virgula, o cratima…
Primul blog pe care ti-l faci e facut poate inconstient, dar dupa aia inveti cu ce se mananca bloggingul si daca iti place ajungi sa vrei mai mult, poate ajungi chiar sa iti deschizi mai multe bloguri.
In opinia mea sunt trei categorii:
1. cei care se apuca de blogging si scriu cate ceva, pana ajung in momentul in care-si dau seama ca nu e chiar asa de usor sa faci asta, caci sa fim seriosi, cine zice ca e usor, cred ca face altceva;
2. cei care se apuca de blogging si scriu cate ceva si ajung sa-si dea seama pana la urma despre ce e vorba si se axeaza pe o anumita nisa;
3. cei care se apuca de blogging si dupa ce-si dau seama cu ce se mananca, incearca sa se profesionalizeze in acest sens si sa faca si ceva bani din treaba asta.
Desigur, in cazul in care continui sa faci treaba asta, cred ca sunt foarte putini cei care nu evolueaza, pentru ca in opinia mea, daca nu evoluezi, atunci inseamna ca nu faci treaba buna.
Daca gresesc cu ceva te rog sa ma corectezi.
Mersi
Deci cam 99,9734% din bloggeri n-au fost nimic vreodata si vor ajunge asijderea.
Ei stiam exact ce vreau de la blog cand l-am lansat. Ma rog, ca intre timp s-a schimbat putin directia, asta-i alta poveste :)) Caz in care se poate spune ca am crezut ca stiu ce vreau de la el. In fine, poate si la anu’ o sa zic la fel… Ca „acum un an credeam ca stiu ce vreau de la blog dar s-au schimbat niste lucruri”.
Inca nu am ajuns nimic.
Primul meu blog a fost de monden unde ajunsesem pe prima pagina langa Divercitycafe si mondeninfo. La un moment dat, mi-a disparut pasiunea pentru domeniul respectiv si am trecut la ceva gen….funny. Si am pornit un blog de funny stuff, si timp de 7 luni am tras tare pe el. Pot spune ca a fost cea mai mare performanta a mea….din pacate visul a fost destramat cand domeniul ne-a fost luat (nu era al meu de la inceput). Am capitulat timp de aproape 1 an, si am revenit in forta cu blogul personal. Blogul personal a luat nastere din dorinta de a-mi face un branding personal. Zilnic incerc sa ma ridic mai sus, sa devin mai bun si eventual sa incep sa castig si bani din asta.
In momentul de fata, am un plan care tine de blogul personal si vreau sa-l vad finalizat.
joaca initiala, devine serioasa, in momentul in care ne percepem, constientizam ca vrem sa ne profesionalizam si ca ne dorim multe de la Strada Online-ului, pe care am ales sa mergem :)
am preluat si eu, acum, tema de discutie !
Cata vreme nu se aplica sintagma ” ce caine-ai fost si ce javra-ai ajuns” , discutia merita facuta, dar feedbacku’ cam plapand deocamdata
dap, asa e Dragos ! vad ca nici eu nu am reusit azi sa (sur)excit(ez) audienta si colegii din Blogosfera Vrancea :)
Ai fost un anonim si ai ajuns Blogger :) Cu ajutorul blogging-ului, devii mai social, inveti sa scrii mai „romaneste” si dai/primesti sfaturi. Sau toate acestea, macar AR TREBUI, sa ma exprim mai bine.
Ca blogger nu am fost nimic iar de ajuns … sa ne vedem peste trei luni … adica sase … hai mai bine un an :).
Pingback: Recomandări de seară: crăcinoza » Daily Cotcodac
Mi-am facut un blog pentru ca am vrut sa povestesc rudelor despre copiii care tocmai aparusera in viata noastra. Dupa o vreme am vrut sa scriu si pe alte subiecte si am inceput un alt blog.
Am invatat mult de atunci, dar cel mai important am cunoscut oameni la care nu as fi avut acces altfel.
Blogul il foloesc acum ca o platforma pentru exprimarea opiniilor, pentru conectare cu oamenii si branding personal (intr-o oarecare masura).
Am făcut blog pentru că era ceva super-nou! Văzusem la Orlando :-)