04.12.2016

Nu mai mințiți pe bloguri, măh!

Află cum poți să câștigi o Dacia Duster Laureate și alte zeci de premii.

Există momente in viața unui om în care trebuie să ia atitudine și să respingă ferm, dar civilizat anumite vorbe care se spun despre el, pentru ca posteritate să înțeleagă lucrurile așa cum s-au întâmplat, nu cum cred alții că le-au făcut să se întâmple.

Să vă spun cum s-a întâmplat. Sâmbătă seara mă sună Julius, un personaj abscons al blogosferei românești pentru care am o simpatie cel puțin la fel de absconsă: ”Salut, gloriosule imperator al cohortelor 2.0, stăpânitor al ținuturilor chinezăristice”. ”Ce blogrollul meu vrei, măh?”, îi răspund eu politicos și deschis spre dialog. ”Sunt cu Eftimie, prietenul meu cel mai bun din lume”, zice el, ”și bem o bere în cinstea ta”. Apoi, pretextând că nu prea are semnal ”stai că ies un pic să putem vorbi mai bine”. După care mă informează: ”Sunt foarte îngrijorat în legătură cu amicul nostru, căci văd că are niște concepții despre viață totalmente greșite și mi-e teamă că încet, încet se dedă to the dark force of the internet”. ”Așa și? Panglicari de ăștia mai găsim noi, că-i plin internetul”, zic eu circumspect, căci știam ce va urma. ”Te-aș ruga”, zice el, ”în numele prieteniei pe care ți-o port să vorbești un pic cu el, căci tu ești ultima lui speranță. Și dacă nici așa nu își revine, îl dau afară de la Daily Cotcodac și îl declar persona non grata pe întreg teritoriul mioritic”. Luat așa la sentiment, am acceptat. ”Adu-l pe nemernic”, conchid maiestuos.

Și îl aduce. Eu, între timp, pregătisem ambientul: lumânări parfumate, discret plasate în toate colțurile casei, inclusiv pe vasul de la WC, ca nu cumva și când se duce spre ușurare să scape de feng shuiul pe care l-am invocat întru mântuirea păcătosului, am ars niște bețișoare parfumate cu aromă de hamei (foarte bune pentru deschiderea chakrelor libidoului spiritual), am pus televizorul, discret, pe TVR Cultural, m-am îmbrăcat în niște pijamale luate dintr-un magazin chinezesc cu preț unic 10 lei, dar știam că Eftimie nu o să își dea seama că nu e vorba de un kimono de secol XVII.

L-am primit pe personaj cu deferență și modestie: ”Ai venit, pulete, ce bei?”. Căci, fiind informat în prelabil de Julius că singurul mod în care te poți apropia de el este să deschizi strategic 2 sticle de whiskey, 3 sticle de vin și 4 baxuri de bere, m-am pregătit și din acest punct de vedere. Nici nu mi-a răspuns până nu a golit juma de sticlă de J&B. A zis ceva că mă bagă nu știu unde și că îmi arată el cine e șeful. Am încercat, pentru a-l aduce într-o stare în care să înțeleagă ce vreau să îi spun, să îi citesc din ”Metamorfozele” lui Ovidiu, dar privirea lui pierdută m-a făcut să înțeleg că sunt pe o pistă greșită. Așa că am luat ”Scrisorile” lui Seneca, către Luciulius, crezând că va pricepe apropoul și că se va institui discret relația maestru – discipol. Mi s-a părut că văd o urmă de concentrare pe fața lui, dar mă înșelasem, căci concentrarea lui a fost doar pentru a slobozi un râgâit care a bucurat-o foarte tare le Luna, cățelușa noastră, care a apreciat astfel faptul că, în sfârșit, am mai adus și eu un animal în casă.

Văzând că abordarea literaro-filosofică este zadarnică, am zis că e mai bine să ne apucăm să facem niște exerciții fizice, știut fiind că mens sana in colportore sano. Dar iată ce a înțeles specimenul din aceste exerciții, după cum el însuși o mărturisește:

”Apoi m-a provocat la un meci de lupte greco-romane. Şi eu, şi el, în chiloţi negri, ne-am războit pe covorul persan din sufragerie. Am încercat să fug, să mă sui pe bibliotecă, dar n-am avut succes, mâinile îmi alunecau din cauza uleiului. Am văzut cu ocazia asta colecţia de cărţi cu istoria imperiului roman şi abia atunci mi-a picat fisa, de ce tot se lăuda el pe bloguri că-i plac romanii.”

Cu tristețe, dar cu convingerea fermă că mi-e prieten Eftimie, dar mai prieten mi-e adevărul, precizez tare, ferm și răspicat, pentru ca posteritatea să nu rămână cu frânturi de veridicitate: chiloții erau gri.

Despre autor: Cristian China-Birta

Blogger din 2007. Toamna :)) Antreprenor din 2009. Mândru membru al Kooperativa 2.0.

Tovarăși, să sărbătorim 1 Mai cu bere, firește!

Cel mai nasol este când ești bolnav și nu o știi…

11 comentarii

  1. luni, 2 mai 2011, 09:01

    Emoționant omagiu!
    Da, chiar pare un post scris de Julius…veseleală fără cap și coadă, fără scop, decomandată, da’ cu lecturile obligatorii în liceu punctate la zi. La zid. La gri, ptiu!
    Posterioritatea va iubi întotdeauna viespile fără ac…

    Thumb up 0 Thumb down 0

    Răspunde
  2. luni, 2 mai 2011, 09:05

    :)) nota 10+ pentru stilul literar de mare angajament.

    Thumb up 0 Thumb down 0

    Răspunde
  3. luni, 2 mai 2011, 09:17

    :)))

    Thumb up 0 Thumb down 0

    Răspunde
  4. luni, 2 mai 2011, 09:58

    Lasa culoarea chilotilor, dar berea, berea era pe acolo? Sau era gata toata? :))))

    Thumb up 0 Thumb down 0

    Răspunde
  5. luni, 2 mai 2011, 10:08

    Totuși, nu s-a nimerit să fie și vreun adult în preajmă. Nu de alta, dar cred că ați derutat-o de tot pe biata Luna. O să te rupă factura de la psihologul de câini. :))

    Thumb up 0 Thumb down 0

    Răspunde
  6. luni, 2 mai 2011, 10:18

    @Mihai Vinatoru
    am respectat rigorile clasicismului
    un clasicim mai intarziat, desigur, dar cu eftimie la ce sa te astepti… :)))))))))

    @silavaracald
    pfoai, la asta nu m-am gandit…
    e clar, mi-ai bagat disonanta cognitiva in fizic :)))))

    Thumb up 0 Thumb down 0

    Răspunde
  7. luni, 2 mai 2011, 10:26

    Ce trebuie ca s-a mai bucurat doamna China-Birta ca ai adus betivi acasa!

    Thumb up 0 Thumb down 0

    Răspunde
  8. luni, 2 mai 2011, 11:02

    Dupa episodul cu lupte si ulei de masline… sa mor daca ti-oi calca vreodata usa pragului :))

    Thumb up 0 Thumb down 0

    Răspunde
  9. luni, 2 mai 2011, 11:10

    […] reuşit să ajung la ultima întâlnire SMBraşov, am fost la Bucureşti să mă bat cu Chinezu, dar mai trăgeam din când în când cu ochiul şi pe internet. Şi aş fi fost curios să aflu […]

    Thumb up 0 Thumb down 0

    Răspunde
  10. luni, 2 mai 2011, 12:17

    Servus

    Trebuia sa-l obligi sa-si traga chilotii peste pantaloni, macar asa putea si el s-aduca a Superman…

    Mersi

    Thumb up 0 Thumb down 0

    Răspunde
  11. marți, 3 mai 2011, 15:13

    =)) săraca Luna, daună totală din cauza a ceea ce a văzut, şi totuşi Chinezule, cum dumnezo nu ai alunecat artistic pe carpetă de pe bibliotecă dacă erai unsuros pe mâini? şi mai ales… de ce erai unsuros? pregăteai un mega fenomenal masaj pentru Eftimie? am văzut că trage la măsea dar că îi plac şi masajele chinezeşti nu ai scris nicăieri:)
    m-am stricat de râs imaginându-mi scena:))

    Thumb up 0 Thumb down 0

    Răspunde

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *