Am văzut filmul aseară, la HBO. Și am decis să mă uit la el pentru că, la vremea apariției sale, am văzut multă lume care îl recomanda. Ce am înțeles eu din el? Păi cel mai important lucru a fost că puteam să folosesc timpul în care m-am uitat la film pentru altceva. A fost mult prea lung (a se citi plictisitor) pentru ce a vrut să transmită. Scenele îngrozitor de lungi, gratuit de lungi, deși știu că, zic unii, în cinematograful de artă așa se face, cum ar veni să intri în atmosfera filmului, dar pe mine mă scot din atmosferă, nu mă bagă. E drept, mă pricep atât de puțin… Dar de aia le zic cum le văd, nu folosesc cuvinte de care și DEX-ul se sperie.
Nu am înțeles de ce atâta țâță, cur și mătărângă în filmul ăsta. Nu că aș fi rușinos, căci, vorba aia, nimic din ce e futelniță (mă scuzați, dar e fix în spiritul filmului să folosesc aceste cuvinte, adică fix degeaba, fără să ajute la mesajul final) nu mi-e străin. Ba chair îmi și place. Dar una e să te uiți la o țâță când e momentul să te uiți la o țâță și alta e să mi-o arăți nu știu câte minute, pe fondul unui dialog insipid și care durează muuuuult prea mult. Ca să nu mai zic că o actriță foarte bună ca Maria Popistașu rămâne în mintea multora ca aia cu țâțele faine. Ceea ce e nedrept, desigur.
Aș fi catalogat filmul ca slab rău, dacă nu era scena (lungă și aia, dar măcar a avut substanță) când Mimi Brănescu (soțul) îi spune Mirelei Oprișor (soția) că s-a îndrăgostit de alta și că asta e situația. Jocul pe care îl face Mirela în acele momente, dacă îmi permiteți, a salvat filmul.
Aș mai zice ceva despre scena finală, aia cu părinții (care știau că se vor despărți) care strecoară cadourile sub bradul de Crăciun, încercând să nu fie văzuți de fetiță. E de o tristețe teribilă să îi vezi pregătind bucuria copilului cu gesturi mecanice, dar care trebuie făcute și în care nu mai cred…
Cât despre subiectul filmului, trece pe lângă mine ca supersonicul pe lâgă o vacă de aia mov elvețiană. Probabil de aia și răceala cu care îl întâmpin. Nu m-a coafat, cum ar veni.
16 thoughts on “Ce am înțeles eu din ”Marți după Crăciun””
poate nu cu aceleasi vorbe, dar trebuie sa iti dam dreptate: „o felie de viata”, mult prea „felie”, cu foarte putina viata!
Mersi… acum nu o sa imi mai pierd eu timpul cu filmul asta
@Masca
ar fi misto sa existe o companie care sa faca rezumate de maximum juma de ora la filme de astea :)))))))
@Crina
stai, nu o lua asa, ca poate io sunt un tembel care nu stie sa aprecieze filme :))
e doar parerea mea, altii zic ca filmul e foarte bun :)
@chinezu tare de tot :))) ps. profesorii nostri de la regie de film aveau o vorba: dupa ce le citeai un synopsis pentru filmul de examen te intrebau: „ei si?
Întâi o să vă zic de ce mi-a plăcut filmul, apoi vă las să aruncați cu ouă și roșii stricate.
În primul rând, mi-a plăcut cum este prezentată paralela între viața de familist a soțului (Mimi B) și cea de amant. Aici, fazele cu goliciunea au un rol semnificativ și diferit: erotism în secvența cu amanta și obișnuință & rutină în secvența cu soția. Curul, țâța și mătărânga au tocmai rolul de a evidenția caracteristicile celor două relații.
În al doilea rând mi-a plăcut cum e prezentată evoluția celor două relații paralele și cât de greu îi este soțului/amantului să se împartă între cee două vieți paralele. Finalul abrupt al căsniciei, cu tot ce decurge din asta, este prezentat magistral în toată splendoarea dramei.
Nu ai spus nimic despre rolul lui Dragoș Bucur. Nu neapărat ca rol jucat de el ca actor, ci ca rol în toată povestea asta. Rog, analizați.
Gata, aștept roșiile stricate și ouăle :)
Totuși am uitat să menționez un punct la care cu toții cred că suntem de acord: da, domnișoara Popistașu are țâțe mișto :D
@Cristian Gheorghe
nu arunca nimeni cu oua, e parerea ta si, asa elegant cum e spusa, trebuie respectata :)
dar, zic totusi, cam cat timp iti trebe sa te uiti la o tzatza ca sa iti”evidentieze caracteristicile celor doua relatii”?
ca mie o juma de sutien imi era de ajuns sa le evidentieze :D
Gand la gand. Uite ce tocmai comentasem si eu la filmul cu pricina:
„M-am uitat aseara la „Marti, dupa Craciun” si am 3 comentarii de facut:
1. Nu reusesc sa inteleg un lucru: de ce e nevoie de atata nuditate explicita in filmele romanesti? Nu mi se pare ca organele sexuale afisate ostentativ chiar erau necesare pentru a transmite mesajul filmului.
2. Dialogurile, atmosfera, personajele mi se par foarte autentice, pana la a deveni PREA autentice. Eu cred ca arta trebuie sa transmita viziunea artistului, nu doar sa copieze realitatea. Cand ma uit la film, ma simt ca si cum as fi in vizita la niste cunostinte mai putin apropiate si usor plictisitoare.
3. Am inceput sa facem si noi „product placement” in filme? Sau sandwich-ul cu Almette si plasa Mega Image sunt coincidente. :P”
@Geea
daaaaaaaa, product placementul a fost de toata jena :))))))))))
la faza cu pungile de la mega image m-a bufnit rau rasul
daca nu le-a plimbat mimi branescu vreo 3 minute prin bucataria aia… :)))))))
Aha, deci nu mi s-a parut doar mie ca se insista cam mult pe ele… :)))
Cred că faza cu nuditatea excesivă e o problemă sensibilă a cineaștilor și spectatorilor români. Eu consider totuși un salt semnificativ a folosirii nudității în, de exemplu filmul ăsta, față de cele apărute imediat după revoluție. Aici cred că suntem de acord. Ee v-aș sfătui să priviți nuditatea, cel puțin la filmul ăsta, ca un accesoriu al scenei, precum un decor să zic, care accentuează mesajul a ceea ce se întâmplă acolo. A văzut cineva Ultimul tango la Paris? Știu că cele 2 filme nu suferă comparație, dar nudismul are același rol. Nu vreau să fac o propagandă folosirii nudismului în filme, dar asta este părerea mea vizavi de acest film.
Cât despre placement product, se poartă și la case mai mari. :)
Mie mi se pare ca nuditatea excesiva si folosita in scopuri non-erotice e o trasatura a filmelor europene pe care o adoptam si noi (nu stiu daca intentionat sau nu).
Dar nu stiu cum se face ca sexualitatea din filmele romanesti e ceva ce-ti trezeste dezgust sau stanjeneala. De exemplu scena dintre sot si amanta nu m-a dus cu gandul la pasiune, erotism, scene fierbinti, ci mi-a sugerat mai degraba o intimitate fortata (si intre ei, si cu telespectatorii).
@geea: asta probabil pentru că spectatorii/telespectatorii privesc filmul îmbrăcați.
„A fost mult prea lung (a se citi plictisitor) pentru ce a vrut să transmită.”….Inseamna ca nu ai vazut „Aurora” lui Cristi Puiu :)
@serghei
nu am vazut Aurora, recunosc
sa ma pregatesc sufleteste, deci, daca vreau sa ma uit? :))
Da. Filmul are 3 (trei) ore. Cadrele sunt europene, adica luuungiiii