03.12.2016

La mulți ani (100, frateee), Revista Flacăra!

Află cum poți să câștigi o Dacia Duster Laureate și alte zeci de premii.

Oricum îi numeri, 100 de ani pentru o revistă înseamnă ceva fantastic… Chiar nu știu câte reviste de la noi se pot mândri cu așa ceva, căci, dă-o dracu de falsă modestie, dacă nici ăsta nu e motiv de mândrie, atunci chiar nu mai știu ce să zic :) Îi știu pe unii tovarăși care lucrează acolo și îi respect pentru ceea ce fac. Le-am și acordat, cu maximă onoare, un interviu, pe care neapărat trebuie să îl linkuiesc aici ca să vedeți, breeeee, că am apărut și io într-o revistă care împlinește 100 de ani :)

Ar mai trebui să zic nu știu ce cuvinte mărețe, cum am citit pe vremuri revista (și almanahurile, oh, da, almanahurile Flacăra), să mai zic că mi-a părut rău când am văzut că, la un moment dat, părea că dă semne că se duce încet încet și că m-am bucurat în egală măsură când a văzut că și-a revenit. Aș putea să mai zic multe. Dar nu pot depăși momentul lui… 100 de ani, frateeeeee :)

Așa că vă dau mai jos textul comunicatului oficial, ca un semn de prețuire pentru această revistă căreia îi doresc încă 100 de ani fără reparații capitale :D

Revista Flacăra, singurul lunar premium de interes general din România, împlineşte 100 de ani de la prima sa apariţie, în 22 octombrie 1911. Revista Flacăra a înregistrat, pas cu pas, ediţie de ediţie,  istoria unui secol, printr-o abordare incitantă şi obiectivă a subiectelor de interes social, cultural, politic. Un jurnalism de înaltă clasă, in care s-au îmbinat reportajul, interviul şi comentariul, semnate de către cei mai fini observatori ai societăţii, gazetari şi scriitori.

Fondatorul revistei a fost profesorul Constantin Banu – viitor deputat si ministru! – care a botezat-o FLACĂRA, deoarece acest substantiv amintea şi de forţa dis­trugătoare a focului – răzvrătirea ţăranilor din 1907 era încă vie în memoria tuturor – dar si de virtuţile lui purificatoare. Banu i-a strâns în  jurul lui pe Barbu Şt. Delavrancea, Ion Slavici, G. Coşbuc, Brătescu-Voineşti, Isac, M. Sadoveanu, O. Goga, Ion Minulescu, G. Bacovia, G. Enescu, Agârbiceanu, Eugen Lovinescu, Ion Vlahuță, O. Goga, Spiru Haret. Le-au urmat acestora, semnând în paginile revistei de-a lungul anilor, zeci de nume mari ale literaturii si gazetăriei româneşti: Șt. O Iosif, D. Anghel, Cincinat Pavelescu, Demostene Botez, Al. Macedonski, Ion Pillat, N. Crainic, T. Al. Vianu, I. Agârbiceanu, I. A. Bassarabescu, Liviu Rebreanu, Gala Galaction, Emil Gîrleanu, V. Eftimiu, Al. O. Teodoreanu, V. Voiculescu, Camil Petrescu, Perpessicius, Hortensia Papadat-Bengescu, D. Caracostea.

Tipărită pe hârtie  bună, cu ilustraţii de Iser, Flacăra s-a impus rapid, cu autoritate, în peisajul presei româneşti, cunoscând tiraje fantastice în acele timpuri – 40.000 de exemplare, la o populaţie cu mult sub 10.000.000. Era aşteptată cu nerăbdare la chioşcuri, iar cei grijulii se abonau. Se difuza şi peste hotare – 15 bani exemplarul! Era vie. Stârnea polemici. Si pleda convingător pentru unirea, prin cultură, a tuturor românilor, o fază pregătitoare pentru întregirea deplină a neamului. Totul realizat cu maxim profesionalism. Fără prejudecăţi şi parti-pris-uri. Cu dorinţa de a face mai multă lumină în jur. Fiindcă o flacără alungă bezna.

Din cauza Primului Război Mondial revista își încetează apariția în noiembrie 1916. Pe 10 decembrie 1921 apare o serie nouă a revistei Flacăra, sub conducerea aceluiași director, liberalul Constantin Banu. Revista încearcă să-și mențină obiectivitatea și echidistanța, în paginile ei colaborând scriitori reprezentând toate curentele epocii – neoromantism, modernism, realism și simbolism -, uneori în același număr al revistei.

Un titlu de revistă precum Flacăra nu avea cum să fie ignorat de către autoritățile comuniste. Aşa că, în 1948, apare Flacăra, ca “Săptămînal de Artă și de Cultură al Uniunii Sindicatelor de Artiști, Scriitori și Ziariști”. Printre colaboratori: M. Beniuc, Eugen Jebeleanu, Nina Cassian, Geo Dumitrescu, G. Călinescu, Ov. S. Crohmălniceanu, Perpessicius, T. Vianu.

Între mai 1952 – mai 1953 Flacăra apare lunar, iar între iunie 1953 și decembrie 1957 bilunar. Este prima revistă ilustrată din România de după cel de-al Doilea Război Mondial. Din 1958 redevine săptămânal. Deşi atent cenzurate, paginile revistei reușesc să găzduiască jurnalism adevărat sau literatură de cea mai bună calitate, cu mari eforturi, ca să-și onoreze numele chiar și în acei ani grei. Din 1976 apare pe hârtie de ziar, tot săptămânal. Dintre semnăturile timpului: Camil Petrescu, Eusebiu Camilar, A. Păunescu, O. Ioanițoaia, Zaharia Stancu, Demostene Botez, D.R. Popescu, Șerban Cioculescu, G. Dimisianu, Aurel Dragoș Munteanu, Aurel Baranga, Teodor Mazilu, Pop Simion, Mircea Malița, Ioan Alexandru, Fănuș Neagu, Marin Sorescu, Mircea Micu, George Arion, Adi Cusin, Adrian Dohotaru, Tudor Octavian, Cornel Nistorescu.

Primul număr în libertate apare pe 24 decembrie ’89, purtând subtitlul “Revistă de opinie cetățenească. Ediție specială”. Începând cu numărul din 5 ianuarie 1990, redactor șef este George Arion. Prima campanie de mare succes a revistei în care fotografia a jucat un rol însemnat, are ca finalitate dărâmarea statuii lui Lenin din Piața Presei libere.

Din 1991 Flacăra este editată de către Publicațiile Flacăra SA, o companie formată din membrii redacțiilor Flacăra și Rebus. Redactorii revistei promovează valorile democrației, condamnă cu mult curaj derapajele din viața social-politică a țării, atentatele comise împotriva libertăților omului, flagelează corupția și avertizează în legătură cu acumularea unor bogății uriașe în mâinile membrilor câtorva familii. De asemenea, Flacăra sprijină orientarea pro-europeană a forțelor progresiste din țară precum și intrarea României în NATO. Din pricina atitudinii sale tranșante, revista este boicotată de către autoritățile din acel timp: publicația nu mai ajunge în provincie, pachetele de reviste fiind aruncate din tren, redacția nu mai primește hârtia de la Letea (de pildă, Almanahul Flacăra, care trebuia să apară în 1991, este tipărit în 1992), i se impune să-și reducă numărul de pagini de la 24 la 16). Orice încercare de aservire este, însă, refuzată iar revista, ca și întregul trust, își continuă până azi independența, fiind singurul trust de presă important cu un astfel de statut.

Din 1996 Flacăra redevine revistă ilustrată, color, cu apariție lunară. În octombrie 2001 are loc o schimbare radicală a conceptului grafic și o redefinire a conceptului editorial al revistei. Noul format se relansează în cadrul unui spectacol de modă (Doina Levintza) și muzică (Johnny Răducanu) desfășurat la Atheneul Român sub denumirea “Flacăra în haine noi”. Revista este tipărită în cele mai bune condiții grafice ale momentului, devenind singura revistă ilustrată de interes general din țară. Flacăra devine membru BRAT și este una dintre puținele publicații auditate la primul val SNA. Semnează, printre alții: Nicolae Manolescu, Alex. Ștefănescu, Emil Hurezeanu, Mihail Gălățanu, Tudor Călin Zarojanu, Horia Roman Patapievici.

Rebranding-ul din decembrie 2009 creează un nou concept editorial și o formulă grafică modernă care se adresează cerințelor cititorului actual, încercând să ofere, în fiecare ediție, o perspectivă nouă și unică asupra societății în care trăim.

Revista Flacăra îşi va sărbători centenarul printr-un program de evenimente, organizate de-a lungul anului 2011 şi destinate sa ofere o imagine completă a ceea ce a însemnat Flacara timp de 100 de ani, a implicării sale în viaţa societăţii româneşti.

Aflată sub semnul unicităţii şi exclusivităţii, Flacăra anului 2011 îşi îndeplineşte în continuare misiunea, pe măsura publicului ei: jurnalism de bună calitate, lipsa parti pris-urilor, un concept editorial modern şi structurat, informaţie în exclusivitate, opinie avizată din partea oamenilor care contează în viaţa socială şi culturală, o formulă grafică originală, scriitură de bună calitate, fotografii senzaţionale şi o colecţie de carte unică pe piaţa românească (fiecare număr al revistei fiind în continuare însoţit de o carte din seria Crime Scene, oferită gratuit). Un produs de presă, un produs cultural complet, pentru omul primului deceniu din mileniul trei.

Grupul “Publicaţiile Flacăra” are în portofoliu, pe lângă revista Flacăra, peste 30 de titluri: lunare,  anuale, bianuale si trimestriale, majoritatea din categoria de divertisment, care asigură editurii poziţia de lider pe piaţa publicaţiilor de profil. Impreună, publicaţiile Flacăra sunt citite lunar de peste 1,5 milioane de cititori.

Despre autor: Cristian China-Birta

Blogger din 2007. Toamna :)) Antreprenor din 2009. Mândru membru al Kooperativa 2.0.

Aventurile lui Habarnam (văzute după câțiva ani…)

”The King's Speech” – un film excepțional

2 comentarii

  1. C.M.DRAGAN
    vineri, 18 martie 2011, 03:00

    COMPETITIA

    Prof.univ.D.H.C Constantin DRAGAN:

    Fiind un pasionat cercetator al economiei mondiale,de doi ani m-am calat pe evolutia grupului economic China , India , Brazilia si Rusia ,pentru ca ,dupa calculele si modelele mele economice ,prin anul 2050 ,lumea va fi dominata de China sau de o asociere „China- Brazilia”.Mai intai insa va fi operational grupul celor 4, denumit „BRIC”,iar semnele deja se vad.
    De aceea voi incepe acum cu China.
    1.CHINA IN PRIMA LINIE
    China a redevenit cel mai mare producator de bunuri din lume, recuperand pozitia pierduta la inceputul secolului al XIX-lea, si a incheiat astfel 110 ani de suprematie a Statelor Unite, potrivit unui studiu publicat de firma americana de consultanta economica IHS Global Insight. Anul trecut, China a generat 19,8% din productia mondiala de bunuri, usor mai mult fata de 19,4% in cazul Statele Unite, potrivit estimarilor IHS, citate de canalul de televiziune CNBS.

    Revenirea Chinei pe prima pozitie marcheaza „incheierea unui ciclu de 500 de ani in istoria economiei”, a afirmat Robert Allen de la Nuffield College, Oxford, reputat istoric al economiei.

    Statele Unite ar trebui sa fie ingrijorate de preluarea de catre China a locului detinut de SUA inca din 1895, considera Deborah Wince-Smith, director al Consiliului pentru Competitivitate, organizatie cu sediul la Washington.

    „Situatia arata nevoia ca Statele Unite sa concureze in viitor nu pe baza productiei de bunuri de consum, dar pe baza inovatiei si noilor tipuri de servicii necesare de industriile productive”, a spus Wince-Smith, citat de MEDIAFAX.

    China a ocupat ultima data postura de cel mai mare producator de bunuri din lume in 1850, cand statul asiatic se apropia de sfarsitul unei lungi perioade de crestere a populatiei si progres tehnologic. Sustinuta de revolutia industriala, Marea Britanie a devenit pentru aproape 50 de ani primul producator de bunuri la nivel mondial, dupa care hegemonia a fost preluata de SUA pentru 110 ani.
    • Istoricii considera ca in 1830 China producea aproape 30% din volumul de bunuri la nivel mondial, ajungand la numai 6% in 1900 si jumatate din aceasta cifra in 1990.

    • Din anii ’90, China a recuperat rapid decalajul fata de SUA, beneficiind de costuri reduse ale fortei de munca, investitii masive ale companiilor straine si cresterea economica rapida.

    Datele nu sunt, insa, sumbre pentru economia SUA, noteaza seful diviziei IHS pentru servicii industriale, Mark Killion,pentru ca „SUA au un avantaj de productivitate imens. Au produs usor mai putin decat China in 2010 dar cu numai 11,5 milioane de muncuitori, comparativ cu 100 de milioane de muncitori in China”, a spus el.

    Productia mondiala de bunuri a totalizat 10.078 miliarde de dolari anul trecut, se arata in studiul IHS. Comparativ cu 2009, productia a inregistrat o crestere, ajustata dupa inflatie, de 9,7%. Studiul se bazeaza pe date anuntate de autoritati nationale de statistica. Productia Chinei in dolari pentru anul trecut a fost sustinuta, usor, de aprecierea cu 3% a monedei nationale fata de cea americana intre 2009 si 2010.

    2. PSIHOLOGIA COMPETITIEI

    Cu ani in urma,vizitand China,am ajuns si la o mare fabrica de piese auto.Acolo am constatat ca directorul acesteia a plantat un afiş uriaş într-o zonă foarte vizibilă din curtea fabricii pe care se află, frumos caligrafiat în mandarină, următorul proverb african:

    „În Africa, odată cu venirea zorilor, se trezeşte gazela.
    Ea ştie că trebuie să alerge mai repede decât leul, altfel va fi prinsă şi ucisă.
    Tot atunci se trezeşte şi leul.
    El ştie că trebuie să fie mai rapid decât cea mai înceată gazelă, altfel va muri de foame.

    Orice ai fi, leu sau gazelă,
    De cum răsare soarele, i-aţi picioarele la spinare.
    Pentru că startul poate fi hotărâtor”!

    Dacă viata este o competiţie, cel puţin pentru a nu rămâne în urma plutonului, însemnează că permanent trebuie să ne aflăm în restructurare şi reorganizare, iar aceasta mai include: învăţare şi instruire continuă, pregătire performanta, organizare şi inovare, o disciplină severă a muncii, cultivarea ataşamentului faţă de instituţie, fabrică şi ţară.Iat China le intruneste pe toate.

    Altfel vei fi ori leu ori gazelă pentru că societatea de mâine este una în care nu mai încap amândoi.
    18.03.2011 Supervizare – Clubul Universitarilor Liberi

    Thumb up 0 Thumb down 0

    Răspunde
  2. C.M.DRAGAN
    sâmbătă, 18 iunie 2011, 18:58

    Eu sunt autorul articolului de mai sus,”COMPETITIA” pe care l-am scris pentru revista dvs.cu mare placere.
    Daca este si in format letric va rog trimiteti-mi si mie un exemplar la adresa:
    Dragan Constantin
    Str.Valeriu Braniste nr.56
    Bl.5 Sc.B., ap.13 Sector 3
    BUCURESTI

    Avand in vedere ca eu sunt un om de stiinta consacrat si studiez profund fenomenul financiar al ewvolutiei CHINA , apoi China- America ,apoi Grupul „BRIC”si,mai nou grupul „BRICS”(deci + Africa de3 Sud),ca am elaborat o serie de prognoze macroeconomice din care pot demonstra,spre exemplu, ca din 2018 China va domina economia lumii,ca grupul BRICS va detine in 1925 aproximativ 54% din economia lumii,desi va reprezenta doar 46% din populatie,ca din 2028 moneda de schimb unica a grupului va fi „Yoanul”care va dobora dolarul american ,ca modelele economice chineze vor deveni exemple de performanta,intelegeti,deci ca stiu foarte multe. Dati-mi deci o adresa de maill unde sa va trimit articole interesante despre aceste probleme,pe care prea putin le stiu,dar merita a fi stiunte de multi,
    Respectuos,
    Prof.univ.dr.doc.C.M.DRAGAN

    Thumb up 0 Thumb down 0

    Răspunde

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *